Kim Phuc a devenit un simbol viu al războiului din Vietnam atunci când a fost fotografiată. Arsurile ei nu erau vizibile, doar agonia răzbătea dincolo de lentila aparatului de fotografiat, care surprinsese braţele ţinute departe de trupul gol, asta pentru că îşi sfâşiase hainele care ardeau de pe ea.

40 de ani mai târziu, ea îşi poate ascunde cicatricile sub mâneci lungi, dar singura lacrimă care se scurge pe faţa ei radiantă, trădează durerea pe care ea a suferit-o atunci în urma atacul aerian cu napalm, efectuat din greşeală de armata #SUA, în anul 1972.

Acum, ea are o nouă şansă de a se vindeca şi perspectiva dată de posibilitatea unei noi vieţi după moarte. Emoţionanta poveste a fost publicată în ediţia online a publicaţiei Daily Express.

„Atât de mulţi ani m-am gândit că nu voi mai avea cicatrici, nu voi mai simţi durere, atunci când voi fi în ceruri. Dar acum, este raiul pe pământ pentru mine!", spune Phuc care merge cu multă speranță în Miami pentru a fi consultată de un dermatolog, care este specializat în tratamente cu laser pentru pacienţii cu arsuri.

Luna trecută, Phuc acum în vârstă de 52 de ani, a început o serie de tratamente cu laser pe care doctorul ei, Jill Waibel de la Institutul de Dermatologie și Laser din Miami, a declarat că îi va ameliora mult aspectul ţesutului cicatrizat de pe corpul ei, dar chiar mai important pentru Phuc, tratamentele de asemenea, o vor scuti de durerile adânci şi persistente care o chinuie din acea zi.

Phuc este însoţită de soţul ei, Bui Huy Toan, şi de un alt bărbat care a fost parte din viaţa ei, fotojurnalistul Nick Ut, din Los Angeles, cel care a făcut celebra fotografie atunci când ea avea doar nouă ani.

„El este începutul şi sfârşitul", spune Phuc despre bărbatul pe care îl alintă cu apelativul „Unchiul Ut”. „El mi-a făcut poza şi acum el va fi aici cu mine pe acest nou drum, un nou capitol din viaţa mea”.

Domnul Ut, acum în vârstă de 65 de ani, este cel care a capturat pe filmul fotografic, agonia fetiţei Phuc, pe 8 iunie 1972, după ce armata a bombardat accidental cu napalm civilii din satul natal a lui Phuc, Trang Bang, situat în afara Saigonului.

Domnul Ut îşi aminteşte fata ţipând în vietnameză, „Prea cald! Prea fierbinte!". El a pus-o să stea ghemuită pe pământ, pielea ei arsă fiind rană vie care se desprindea de pe corp, în timp ce ea suspina şi spunea „Cred că sunt pe moarte, prea cald, prea fierbinte, sunt pe moarte".

A luat-o şi a dus-o la un spital. Abia apoi a revenit la biroul din Saigon, la dosarul cu fotografiile sale, inclusiv cea a lui Phuc arsă de napalm, care a devenit una dintre cele mai iconice fotografii din lume, cu care de altfel a şi câştigat Premiul Pulitzer.

Phuc a suferit arsuri grave pe o treime din corp. În acel moment, cei mai mulţi oameni care sufereau leziuni pe mai mult 10% din corpul lor de obicei mureau, spune dr. Waibel.

Declanşate de terminaţii nervoase în mod aleator, durerea ei este deosebit de acută la schimbarea anotimpurilor în Canada, unde ea s-a stabilit cu soţul ei la începutul anilor 1990. Trăieşte acum lângă Toronto împreună cu soţul şi cei doi fii de 18 şi 21 de ani.

Phuc spune că doar credinţa ei creştină i-a adus pace fizică şi emoţională „în mijlocul urii, amărăciunii, durerii, lipsei de speranţă" atunci când durerea părea de netrecut.

„Nici o operaţie, nici un medicament, nici un medic nu poate ajuta la vindecarea inimii mele. Singurul miracol, este acelea că Dumnezeu mă iubeşte", spune ea. #Razboi