O amplă analiză făcută cu sânge rece şi realism de cotidianul Washington Post, arată situaţia cu care se confruntă Grecia în momentul de față şi întrebarea la care trebuie să răspundă grecii duminică la referendumul iniţiat în această ţară: a fi sau a nu fi în zona euro.

Criticii o numesc personajul negativ, un satrap care îngenunchează o naţiune în stare de faliment. Dar chiar şi acum când grecii au ajuns la punctul de rupere, liderii Europei fac front comun şi stau cuminţi aliniaţi în spatele cancelarului german Angela Merkel.

În schimbul unei salvări de la faliment, Merkel a cerut un plan de reduceri bugetare derulat pe ani de zile şi o restructurare dureroasă a economiei greceşti. Dar după o depresiune economică de cinci ani în Grecia şi noi cereri de tăieri dureroase în schimbul salvării de la faliment, noul prim-ministru de stânga al ţării, Alexis Tsipras, a trecut la ofensivă. El a iniţiat un referendum surpriză pentru duminică, cerând cetăţenilor să respingă programul de austeritate impus de Germania, cu un "nu" hotărât, acest lucru făcând posibilă prăbuşirea Greciei din zona euro şi un cutremur major al pieţelor globale.

Intransigenţa cancelarului german s-a văzut din nou marţi, când aceasta a refuzat din nou o contrapropunere de ultim moment al premierului grec, Tsipras, pentru un nou plan de salvare, argumentând că nu este de niciun folos această discuţie până după validarea rezultatelor votului de duminică. Răspunsul ei dur a venit după ce miniştrii de finanţe europeni au respins, de asemenea, o cerere de împrumut pentru plata tranşei datorate Fondului Monetar Internaţional de 1,5 miliarde de euro.

Grecia şi-a propus să continue ofensiva diplomatică începând de miercuri, demarând o nouă rundă de convorbiri cu oficialii altor 18 state care utilizează euro, ducând o luptă de convingere a acestora pentru a primi un nou colac de salvare. Tsipras susţine că împreună vor putea declanşa o revoluţie împotriva tiraniei fiscale a lui Merkel, plan care ar fi în avantajul capitalelor europene din Lisabona, Roma, Paris sau Dublin, ţări care se confruntă şi ele cu probleme economice majore dar nu de gravitatea celor din Grecia. Dar Europa are nevoie de buzunarele adânci ale acestui centru de putere care este Germania în cazul în care s-ar produce o ieşire a Greciei din zona euro, ceea ce explică nivelul surprinzător de sprijin de care se bucură #Angela Merkel.

De exemplu, Premierul Italiei Matteo Rezni a fost unul dintre criticii de lungă durată ai politicii fiscale dure a lui Merkel pentru Europa. Dar marţi, el a apărat-o, spunând că efortul de a blama Berlinul pentru ceea ce li se întâmplă acum grecilor este "un alibi convenabil, dar care nu corespunde realităţii. Doamna Merkel într-adevăr a încercat să găsească o soluţie." El a spus acest lucru în faţa reporterilor din Roma, reafirmând faptul că propunerea "binecuvântată" de Merkel şi oferită grecilor săptămâna trecută a fost un compromis cu adevărat acceptabil.

Preşedintele francez François Hollande, care este ca şi Tsipras de stânga, a susţinut totuşi poziţia conservatoare a lui Merkel. Ca un paradox, o parte din cele mai dure critici vin de la naţiuni precum Spania şi Portugalia care au îndurat şi ele reduceri dureroase dar au început să iasă din găurile lor negre financiare. O victorie a lui Tsipras ar fi o palmă pe obrazul lor.

Tot ce mai este de făcut este să se aştepte rezultatul votului de duminică. Tragedia greacă pare fără sfârşit. #Uniunea Europeana #Criza economica