La două zile după referendumul din Grecia, ediţia online Business Insider publică un articol necruţător despre inutilitatea acestuia. #Comisia Europeana #Finante #Criza economica

Grecii trebuiau să spună "Da" sau "Nu", asupra faptului dacă ţara ar trebui să accepte o serie de măsuri de austeritate stabilite de creditorii ţării în schimbul primirii ajutorului financiar, pentru a păstra naţiunea pe linia de plutire. Aceasta presupunea inclusiv reduceri de pensii şi majorări de taxe. 

În cele din urmă, peste 60% din greci au votat "Nu", ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere că rata şomajului din ţară este de peste 25%, iar 40% dintre copiii din Grecia trăiesc acum sub pragul de sărăcie. 

Ei nu doreau măsuri de austeritate mai dureroase. 

Poţi să îi condamni pentru acest lucru? Conform unui studiu făcut de Royal Bank of Scotland, colapsul Produsului Intern Brut al acestei ţări este printre cele mai grave din câte au existat vreodată, mult mai devastator decât chiar al economiilor prăbuşite datorită războiului. 

Rezultatul acestui referendum a pus Grecia într-o situaţie mai rea decât a fost vreodată înainte. După terminarea referendumului s-au declanşat imediat controale stricte asupra capitalului, închidere a băncilor, limite privind transferurile de numerar ale deponenţilor şi cât de mult pot scoate aceştia din ATM-uri. Rezultatul votului a invalidat practic negocierile purtate până în acel moment şi a slăbit poziţia Greciei la masa negocierilor ce vor urma ulterior. 

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus: "Prim-ministrul grec ştia că întrebarea la votul din Grecia nu mai avea niciun sens. Sunt împotriva unui Grexit dar trebuie să discutăm ceea ce înseamnă acum respectarea votului grecilor. Sunt foarte întristat că delegaţia elenă a părăsit masa negocierilor - nu faci asta în Europa. A fost o mare greşeală. Trebuie să încercăm să găsim o soluţie."

Tehnic, referendumul a fos inutil de la început şi asta datorită faptului că Grecia avea o obligaţie de 1,6 miliarde de euro, plată la FMI, iar termenii acordului se aplicau până la data de 30 iunie.
Jim Edwards, un colaborator a lui Juncker, a sugerat că grecii au vrut să dea Germaniei şi celorlalţi creditori o lecţie, dar neplata datoriei a complicat şi mai mult situaţia Greciei, aceasta fiind acum încadrată într-o categorie de risc sporită. 

Cine vrea să acorde împrumuturi cuiva care nu poate sau, pur şi simplu, refuză să dea banii înapoi? Ratingul Greciei de acum o face ca ea să se împrumute scump.
Deci din exterior, pieţele şi politicienii europeni au văzut apelul la referendum ca o tactică de diversiune a premierului Alexis Tsipras, o modalitate de a trece presiunea şi vina pe poporul grec, când ţara se rostogoleşte într-o recesiune de rău augur. 

În această săptămână, Bank of America Merrill Lynch a scris o notă intitulată "Grecia: Timpul pentru adulţi să vorbească" în care se spune: paradoxul este că Grecia va trebui acum să cadă de acord asupra unui nou program cu creditorii, în condiţii mai dure. Acest lucru se datorează faptului că economia Greciei este acum într-o stare mult mai gravă ca urmare a evenimentelor din această săptămână, în special închiderea băncilor şi introducerea de controale ale capitalului. Economia va intra în recesiune, iar băncile sunt susceptibile de a avea nevoie de mai mult capital. Negocierea şi aprobarea unui astfel de program va dura, în timp ce economia Greciei se va deteriora.