Cotidianul "The Washington Times" face o analiză imparţială a luărilor de poziţie ale Papei Francisc, în turneul său sud american.

Papa Francisc, bine cunoscut pentru francheţea opiniilor sale, a declanşat un atac devastator împotriva capitalismului, într-un discurs în faţa credincioşilor veniţi să-l asculte în Santa Cruz, Bolivia, punct de oprire în turneului său sud-american: 

"Fiinţele umane şi natura nu trebuie să fie în serviciul banilor. Să spunem nu unei economii a excluderii şi inegalităţii, unde banul domneşte când el ar trebui de fapt să servească. Această economie ucide. Această economia exclude. Această economie distruge Mama Natură.

Papa a folosit unul dintre citatele sale preferate despre rădăcina tuturor relelor, invocându-l pe Vasile din Cezareea, un episcop grec din secolul al IV-lea: 

"Şi în spatele acestei dureri, a morţii şi a distrugerii este duhoarea pe care Vasile din Cezareea, unul dintre primii teologi ai bisericii, a numit-o 'balega diavolului', o exercitare nestingherită a regulilor pe care le face banul. Asta este balega diavolului."

Călcând pe urmele Papei Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a cerut de asemenea iertare pentru pentru crimele coloniale împotriva popoarelor autohtone "în timpul aşa numitei cuceriri a Americii." El a criticat şi "noul colonialism", care ia forma corporaţiilor, creditorilor, tratatelor de comerţ liber şi "impun 'măsuri de austeritate' care strâng întotdeauna cureaua muncitorilor şi săracilor."

Un ecologist fervent, cum a dovedit în ultima sa enciclică privind schimbările climatice, Papa a spus că Pământul este jefuit. "Laşitatea în apărare este un păcat grav", a declarat el, criticând summiturile internaţionale pentru lipsa lor de rezultate.

Reîntors acasă în America Latină, Papa Francisc a reînnoit criticile sale de stânga la adresa inegalităţilor capitalismului, descriindu-l ca o cauză principală de nedreptate globală şi cauza primordială a schimbărilor climatice. Papa argentinian părea să fi instigat la o revoluţie socială. 

"Aceasta nu este teologie clasică, uzuală, este mai degrabă strigătul său din vârful muntelui", a declarat Stephen F. Schneck, directorul Institutului pentru Studierea Politicilor şi Studiilor Catolice de la Universitatea Catolică Americană cu sediul în Washington. 

Ultimul Papă care a avut îndrăzneala să se plaseze în centrul problemelor globale ale lumii, a fost Papa Ioan Paul al II-lea, care în anii 1980 a împins #Biserica să se confrunte cu ceea ce mulţi l-au văzut ca provocarea acelei epoci, comunismul.

Papa Francisc a definit provocarea economică a acestei epoci ca eşecul capitalismului global pentru a crea echitate şi mijloace de trai demne pentru cei săraci, o agendă socială şi religioasă care coincide cu o renaştere a gândirii de stânga marginalizată în zilele lui Ioan Paul al II-lea. Criticile tot mai accentuate ale Papei Francisc vin în contextul în care polarizarea economică şi socială este tot mai accentuată, inegalităţile tot mai accentuate şi crizele economice şi financiare tot mai repetate şi impredictibile.

Stânga populistă este în creştere în ţările scufundate în criză economică, cum ar fi Spania, şi mai ales Grecia. Dreapta naţionalistă la fel. Este clar că în noul context geopolitic mondial, vocea acestui Papă Francisc atât de nonconformist şi imprevizibil, nu este un strigăt în deşert, ci o voce puternică ce poate direcţiona decisiv comunitatea creştină căreia i se adresează şi pe care o influenţează.
#Credinta #Religie