Deşi a realizat ample manifestări în campania electorală, în care a organizat parade militare şi s-a comparat cu sultanul Mohamed, actualul preşedinte al Turciei. Recep Tayyip Erdogan şi partidul său, AKP, a obţinut cel mai prost rezultat în alegeri din ultimii 13 ani.

Partidul Justiţiei şi Dezvoltării va putea guernare doar dacă reuşeşte să realizeze o coaliţie de guvernare, dar primele două partide de pe poduim au anunţat că nu vor coaliţie cu AKP în timp ce alte partide au anunţat că alegerile anticipate ar fi cea mai bună soluţie. 

Partidul etnicilor kurzi au reuşit să treacă de pragul de 10% şi a intrat în Parlament. Erdogan a fost des catalogat drept "dictator" ori "tiran" iar interpretarea rezultatului de ieri ar fi acela că turcii vor să rămână fideli principiilor democratice şi că, puterile sporite pe care le dorea Erdogan, i-au speriat pe turci şi i-au făcut să-l sancţioneze prin vot.

 Erdogan dorea o victorie ce să-i asigure majoritatea în Parlament, pentru că avea în plan amendarea Constituţiei Turciei, spre a-şi spori autoritatea şi influenţa, urmând ca preşedintele să fie mai puternic decât Parlamentul, statutul Turciei migrând de la republică parlamentară la republică prezidenţială. Planurile lui Erdogan au fost dejucat de cele doar 41 de procente obţinute de AKP, iar oficiali din acest partid vorbesc, sub protecţia anonimatului, de alegeri anticipate.

O victorie a lui Erdogan nu ar fi fost bine văzută nici pe plan extern, partidul său fiind unul islamist-conservator, iar comunitatea internaţională este extrem de sensibilă la extinderea influenţei islamice în lume. 

Din păcate, având în vedere şi situaţia generată de urmărirea penală a premierului Român, protestele de la Chişinău dar şi o posibilă criză politică în Turcia fac ca situaţia internaţională din zona Mării Negre să fie definită de instabilitate, care nu este privită cu ochi buni de comunitatea internaţională, speriată de o posibilă extindere a influenţei Rusiei, pe fondul acestei instabilităţi din zonă.  #Statul Islamic