Cei peste trei milioane de români plecaţi de-a lungul timpului la muncă în străinătate şi-au ajutat nu doar familiile rămasă în ţară, ci şi economia românească. Astfel, cifrele arată un fapt uimitor: cei mai mari investitori în economia autohtonă nu sunt oamenii de afaceri, ci românii din diaspora. În special muncitorii românii, adică acea categorie deosebit de numeroasă care a fost jignită în urmă cu două săptămâni de fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus.

Potrivit Ziarul Financiar, muncitorii români din construcţii au trimis în ţară cu cinci miliarde de euro mai mult decât au investit în România, în aceeaşi perioadă de timp, companiile cu capital străin. De la izbucnirea crizei economice, în anul 2009, muncitorii români din străinătate au trimis în ţară 29 de miliarde de euro. Jurnaliştii publicaţiei citate spun că Guvernul României ar fi putut construi cu aceşti bani nu una, ci 18 autostrăzi similare cu autostrada Comarnic - Braşov. În acelaşi interval de timp, companiile străine au investit în ţara noastră doar 14 milioane de euro, adică mai puţin de jumătate din suma trimisă de români.

Mergând înapoi în timp, până în anul 2000, vedem că investiţiile străine în România, de atunci şi până în prezent, se ridică la aproximativ 249 de miliarde de lei, cu peste 22 de miliarde de lei mai puţin decât banii trimişi în ţară de români în ultimii 15 ani.

Dincolo de cifre se află însă drame familiale şi sociale. Multe familii s-au destrămat, după ce unul dintre membri a plecat să lucreze în străinătate. Ţara a rămas depopulată, multe localităţi fiind părăsite aproape în întregime.

Ioan Rus a stârnit un adevărat val de proteste şi indignare, în urmă cu două săptămâni, atunci când a afirmat, în cadrul unei emisiuni la televizor, că nevestele românilor plecaţi la muncă în străinătate se fac "curve", în timp ce copiii lor devin "golani". Ulterior, politicianul şi-a cerut scuze, spunând că a intenţionat doar să atragă atenţia asupra unui fenomen îngrijorător. Totuşi, el a fost nevoit să-şi dea demisia.
#Uniunea Europeana #Romani de pretutindeni #Criza economica