La venirea prinţului Carol de Hohenzollern în ţară,alegerile erau organizate în conformitate cu Constituţia din 1866 în baza votului cenzitar, astfel încât numărul celor care participau la alegeri,raportat la totalul populaţiei era foarte mic şi aşa a rămas, până în august 1918,când a intrat în vigoare o lege în urma căreia votul a devenit universal,dar numai pentru cetăţenii români bărbaţi, cu vârsta de peste 21 de ani pentru Adunarea deputaţilor şi peste 40 de ani pentru Senat.

Nu aveau dreptul sa aleagă şi să fie aleşi,cei puşi sub interdicţie,cei condamnaţi pentru crime sau alte pedepse prevăzute de legea penală,precum şi femeile, militarii sau magistraţii.

Anunțuri
Anunțuri

Cu toate acestea,de la 110.000, numărul alegătorilor a ajuns brusc la câteva milioane.

Inainte de 1914,votau oamenii cu carte şi cu o anumită stare materială,care nu puteau fi cumpăraţi cu promisiuni sau foloase materiale,însa după 1919 situaţia s-a degradat,alegătorii trebuind să facă faţă unui adevărat asalt din partea politicienilor dornici sa ajungă în Parlament,care se intreceau în mituirea electoratului.

Odată cu formarea statului naţional unitar,noi partide românesti dinTransilvania,Bucovina şi Basarabia,precum şi importante partide ale minorităţilor cum au fost cel maghiar sau german,şi-au făcut apariţia pe scena politică.

Au aparut tot felul de politicieni demagogi şi manipulatori care încercau,şi de multe ori reuşeau, să atragă mai ales votorurile ţăranilor, în condiţiile ţn care jumătate din populaţia ţării era analfabetă,aşadar,uşor de manipulat.

Anunțuri

Perioada antebelică a fost renumită prin gradul de instabilitate politică. #alegeri parlamentare s-au desfăşurat în noiembrie 1919,martie 1920,martie 1922,mai 1926,iulie 1927,decembrie 1928,iunie 1931,iunie 1932,noiembrie 1933,decembrie 1937.

Violenţele erau un fapt obişnuit în timpul desfăşurării multora dintre campanii,fapt criticat vehement de candidaţi şi condamnat de presa democratică,însă fără rezultate semnificative.

Media de funcţionare a unui guvern

Era între cele două războaie mondiale de cca.doi ani, nici un guvern neputând să păstreze puterea un întreg mandat întreg, adică patru ani.S-au perindat 33 de guverne,cu o medie de funcţionare de opt luni.

De obicei, guvernul care organiza alegerile,le şi câştiga,cu excepţia celor din din anii 1919,1928,1937.

Marii industriaşi ai perioadei interbelice influenţau mersul politicii în funcţie de interesele lor în afaceri, iar patronii celor mai citite ziare aveau o putere uriaşă.

În vremurile sale de glorie, ziarul de dreapta "Universul", condus de jurnalistul Stelian Popescu, fost ministru în mai multe guverne,ajunsese la un tiraj de 220000 de exemplare.Ziarele Dimineaţa şi Adevărul erau mai la stânga.

Anunțuri

Marii industriaşi ai vremii precum Malaxa sau Auschnitt, interveneau în campanie cumpărând masiv publicitate în marile ziare,care deveniseră foarte prospere.

Elementul cheie în viaţa politică era Regele care, potrivit Constituţiei din 1923 putea să aleagă după bunul plac primii miniştri, dar putea tot atât de bine să-i şi demită.

Ca şi înainte de războiul mondial,partidul ales de către rege se afla în avantaj, astfel că atunci Parlamentul era în fapt o prelungire a Executivului.

Dreptul de vot pentru femei la alegerile parlamentare a fost introdus abia în mai 1938,în timpul regimului carlist.

O lovitură nimicitoare a fost dată democraţiei româneşti,aşa fragilă cum era ea în1946,în condiţiile ocupării ţării de către armatele URSS.

La presiunea ocupantului sovietic şi în urma falsificării masive a rezultatului urnelor, a fost dat câştigător P.C.R,un partid minuscul, care se bucura de sprijinul direct al Moscovei.

Aceste aşa zise"alegeri"au marcat un pas decisiv în destabilizarea regimului democratic al ţării şi au condus la instaurarea în România a dictaturii comuniste.

De atunci şi până în 1989,românii nu au mai putut alege liber,rezultatele mascaradelor electorale pe care comuniştii le organizau regulat,fiind măsluite cu neruşinare de fiecare dată.

Va urma #Senat #partide romanesti