În domeniul ştiinţelor naturii, trebuie menţionată activitatea lui Alexandru Hâjdău, care s-a ocupat de problemele agriculturii ţinutului şi de cercetarea florei locale (el a fost interesat, de asemenea, de istorie, filosofie, teoria literaturii etc.). Acest om de ştiinţă basarabean s-a aflat printre membrii fondatori ai Academiei Române. În domeniul studierii naturii Basarabiei trebuie menţionate şi contribuţiile lui A. Grosul, cunoscut pedolog şi agronom. Metodele şi mijloacele de combatere a dăunătorilor, precum şi a consecinţelor secetei au fost investigate de M. Krasilşcik (Lăcusta în Delta Dunării; Raport privind lupta împotriva filoxerei), A.

Anunțuri
Anunțuri

Poghibko şi M. Nerucev. În 1878, P. Soroca a editat lucrarea Geografia guberniei Basarabia (în limba rusă), iar I. Sinţov a publicat, în 1873, rezultatele cercetărilor sale geologice (Schiţe asupra geologiei provinciei Basarabia), precum şi o hartă geologică a ţinutului (1883). Noi date privind geologia istorică şi structura geologică a zonei pruto-nistrene au fost prezentate de Theodor Porucic în volumul Geologia Basarabiei (1916).

Câţiva oameni de ştiinţă originari din Basarabia au devenit savanţi de talie mondială. Astfel, A. Hâjdău, Şt. Conata, I. Străjescu şi I. Suruceanu au fost aleşi membri ai Academiei Române, A. Kociubinski a devenit membru al Academiei de Ştiinţe şi Artă din Praga, Nicolae Donici a fost ales membru al Societăţii Astronomice Franceze, iar A. Denghink şi K.

Anunțuri

Ianovski ai Academiei de Ştiinţe din Sankt Petersburg. A. I. Jacimirskij s-a făcut cunoscut prin publicarea unor lucrări valoroase despre evoluţia scrisului slavon în Moldova şi Valahia, despre folclorul moldovenesc, despre relaţiile literare slavo-române. Un ilustru slavist a fost şi P. A. Sârcu, docent al Universităţii din Petersburg.

Din a doua jumătate a secolului încep să apară instituţii specializate pe diverse direcţii ale ştiinţei. La Chişinău, în anul 1886, pe lângă liceul real, a fost creat un centru meteorologic, iar la 1890 a fost întemeiat Muzeul zoologic, agricol şi al meşteşugurilor din Basarabia. Contribuţii importante în valorificarea tezaurului de documente al Basarabiei a avut Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia (1898). A fost singura instituţie din provincie care a întreţinut legături strânse cu Academia Română. În anul 1904, la Chişinău, s-a constituit Societatea de istorie, arheologie şi istorie bisericească din Basarabia, precum şi Societatea naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe ale naturii din Basarabia (cu secţii de fizică, matematică, antropologie, agronomie, geografie şi etnografie).

Anunțuri

Din iniţiativa lui I. M. Krasilşcik începe să funcţioneze, în anul 1910, în capitala ţinutului, un centru bioentomologic.

În concluzie, putem afirma că, dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea cultura s-a dezvoltat pe bazele tradiţiilor spirituale moldoveneşti, din a doua jumătate a secolului ea s-a aflat sub o influenţă puternică şi a culturii ruseşti, conducând la o apropiere sau chiar o contopire deplină cu aceasta în cazul unor oameni de cultură basarabeni. Totodată, presiunea unei culturi străine, emanciparea firească datorată extinderii procesului educaţional, impactul ideatic al noilor doctrine politice (naţionalismul, liberalismul, socialismul, marxismul, anarhismul, narodnicismul etc.) au determinat constituirea unui strat de intelectuali care, începând cu ultimele decenii ale secolului, promovează idealurile naţionale, urmărind „restabilirea” în drepturi a populaţiei autohtone. #Știință #personalitati