#Muzica înregistrează o trecere calitativă de la arta lăutarilor, a diletanţilor, la una profesionistă. În anul 1835, la Chişinău, reprezentanţii acestei profesii încearcă să constituie propria lor breaslă. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Basarabia au avut loc concertele lui Schuman, Liszt, cu implicaţii importante în dezvoltarea elitei culturale locale. După 1850, provincia a găzduit concertele celebrilor violonişti G. Veniavschi şi P. Sarasate, ale corului lui Gavriil Muzicescu, spectacolele muzicale prezentate de trupele operei italiene, operetei franceze sau române etc. În lumea rurală, dar şi în oraşele Basarabiei, de mare popularitate continua să se bucure muzica lăutarilor.

Anunțuri
Anunțuri

În anul 1880, la Chişinău, s-a constituit Societatea amatorilor de muzică «Armonia», care, în anul 1899, a fost transformată într-o filială a Societăţii muzicale ruse.

Un rol important în promovarea culturii l-a jucat, după 1900, corul condus de Mihail Berezovschi. Pe diverse scene ale lumii au evoluat solistele de operă Maria Cibotari, Anastasia Dicescu, Lidia Lipcovschi, Eugenia Lucezarski, originare din Basarabia.

În diverse localităţi ale provinciei au fost organizate seri muzicale, în cadrul cărora cântecul moldovenesc era extrem de apreciat de publicul dornic să cunoască valorile culturale naţionale. Totodată, pe scenele marilor oraşe au fost prezenţi compozitorii ruşi Serghei Rahmaninov, Andrei Skreabin, solistul Feodor Şaleapin, care au contribuit substanţial la promovarea muzicii clasice.

Anunțuri

În pragul noului veac s-a afirmat învăţământul muzical. Astfel, în anul 1900, V. Gutor a înfiinţat o şcoală muzicală particulară. În acelaşi an, pe lângă Filiala basarabeană a Societăţii muzicale ruse, a fost organizată Şcoala de muzică din Chişinău – una dintre primele în Rusia. În aceste instituţii de învăţământ au studiat muzica viitorii compozitori Ştefan Neaga, Eugeniu Coca, S. Zlatov, P. Şerban ş. a.

#pictura basarabeană a fost puternic influenţată de şcoala rusă şi cea ucraineană datorită faptului că artiştii plastici din ţinut îşi făceau studiile de specialitate la academiile şi şcolile de artă din Sankt Petersburg, Moscova şi Kiev. În anul 1888, la Chişinău, sub conducerea lui N. Zubkov, a fost înfiinţată Şcoală de arte. Printre autorii unor tablouri reuşite, cu imagini privind natura şi peisajul Basarabiei, s-au remarcat V. Okuşko, V. Blinov ş. a.

În anul 1903, pe lângă Şcoala de arte s-a constituit Societatea amatorilor de artă, prima organizaţie care îi reunea pe artiştii plastici din Basarabia.

Anunțuri

Până la izbucnirea Primului război mondial, societatea a reuşit să organizeze 17 expoziţii, la care au participat pictori locali şi din Rusia. În această perioadă s-a afirmat ca un talentat artist plastic (pictor şi sculptor) Alexandru Plămădeală.

Anumite progrese au înregistrat şi ştiinţele. Urmărind, pe de o parte, cunoaşterea trecutului acestei zone şi, pe de alta, justificarea anexiunii prin argumente istorice, în al doilea pătrar al secolului al XIX-lea au fost publicate mai multe studii elaborate de diverşi autori ruşi (Ivan Liprandi, Aleksandr Veltman ş.a.). Dorind să separe trecutul Basarabiei de cel al principatelor române, cercetătorii ruşi au pus accentul pe reflectarea evoluţiei zonei pruto-nistrene prin prisma istoriei slavilor şi, din acest motiv, practic toate lucrările apărute în perioada respectivă poartă acest caracter.

În anul 1839, cu scopul cercetării şi ocrotirii monumentelor materiale din sudul Rusiei, inclusiv din Basarabia, a fost creată Societatea de Istorie şi Antichităţi din Odesa. Drept urmare, în anul 1844, N. Nadejdin a efectuat săpături arheologice în apropierea satului Peresecina, judeţul Orhei, studiind şirul de tumuli din Valea Răutului; N. Murzakevici a făcut cercetări lângă satul Cartal, pe locul unei foste aşezări romane, unde a găsit plăci cu texte în limba latină şi imagini în relief cu scene de vânătoare.