Aşa cum arătam în articolul precedent : "Sistemul politic în România interbelică şi drumul parcurs pentru democratizarea alegerilor", în 1946, alegerile parlamentare organizate în prezenţa trupelor sovietice, au dat câştigători Partidul Comunist şi aliaţii săi.

Există indicii serioase că PNŢ câştigase suficiente voturi ca să formeze Guvernul, împreună cu alte partide anticomuniste, însă oficial a fost proclamată victoria PCR şi a aliatilor săi, care ar fi obtinut 379 de mandate, PNŢ numai 32 si liberalii doar 3.

În iulie1946, a fost suprimat sistemul parlamentar bicameral, acesta fiind înlocuit cu Marea Adunare Naţională ca "organ suprem al puterii în stat", iar Constituţia RPR a instituit modelul "democraţiei populare", care elimina separaţia puterilor în stat.

Anunțuri
Anunțuri

La scurt timp după scrutin, un raport secret descoperit în Arhivele MApN, numit "Invăţămintele alegerilor şi sarcinile PCR după victoria din 19 noiembrie 1946", dezvăluia date care, comparate de istoricul Petre Ţurlea cu rezultatele oficiale, au demonstrat existenţa unor importante inadvertenţe.

Acum ştim că PCR şi aliaţii săi au avut între 44,98% şi 47% din voturi, în timp ce minciunile comuniste vorbeau de 80% din voturi.

În toată perioada de dictatură comunistă, românii au fost obligaţi să participe la aşa zise alegeri, deşi nu mai era un secret, că acestea erau măsluite cu neruşinare.

Primele alegeri libere după prăbuşirea comunismului

După #Revoluţia din 1989, la 20 mai 1990, au avut loc primele alegeri parlamentare libere, simultan cu scrutinul prezidenţial, în aşa numita "duminică a orbului", aluzie la felul în care au fost receptate promisiunile Partidului Frontului Salvării Naţionale şi aşa zisa sa "democraţie originală".

Anunțuri

Fostul fruntaş comunist Ion Iliescu, a fost ales preşedinte cu incredibilul scor de 85,7% din voturi, iar FSN-ul condus de el a câştigat majoritatea atât la Senat, cât şi în Cameră, in vreme ce partidele istorice au avut scoruri foarte mici (1 senator şi 12 deputaţi), ceea ce a generat suspiciuni de fraudă electorală.

Şi următoarele alegeri din1992 au fost câştigate de Ion Iliescu şi de partidul său, numit succesiv PFSN şi PDSR.

Abia la alegerile din 3 noiembrie 1996, forţele opoziţiei reunite in Convenţia Democrată,au reuşit să-l învingă pe Ion Iliescu, promovându-l pe prof.Emil Constantinescu în funcţia de preşedinte.

La alegerile din 26.10.2000,Ion Iliescu şi PDSR, şi-au luat revanşa, revenind la putere.pentru un nou mandat de patru ani.

Anul 2004 a însemnat un moment aparte în evoluţia democtaţiei noastre, odată cu intrarea în bătălia politică a unui nou tip de politician - Traian Băsescu, care avea să fie ales preşedinte de două ori.

În primul său mandat, a avut loc în premieră un Referendum pentru suspendarea sa, fiind învinuit de repetate încălcări ale Constituţiei, care însă a eşuat, după ce 74,48% dintre cei prezenţi la vot s-au opus demiterii sale.

Anunțuri

La alegerile din 30 noiembrie 2008, s-a renunţat la votul pe liste, scrutinul desfăşurându-se pe baza unui sistem mixt de vot uninominal cu repartizarea proporţională a mandatelor.

Totodată, alegerile parlamentare nu s-au mai organizat simultan cu cele prezidenţiale,mandatul preşedintelui fiind prelungit de la 4 la 5 ani.

La scrutinul din 9 decembrie 2012, Uniunea Social-Liberală formată din PNL, PC şi PSD, a câştigat detaşat.

În scurt timp, la 29 iulie 2012, s-a organizat un al doilea Referendum pentru suspendarea preşedintelui Băsescu, 87,52% dintre cei prezenţi votând pentru suspendare.

Cu toate acestea, Curtea Constituţională l-a invalidat, motivând că nu s-a întrunit cvorumul legal de participare. Preşedintele Băsescu revenea la Cotroceni.

Pentru alegerile din 11 decembrie 2016, PSD şi PNL au hotărât să revină la votul pe liste, renunţând la cel uninominal.

A rezultat Parlamentul cel mai redus numeric din 1989, cu doar 329 deputaţi şi 136,senatori, câştigător detaşat fiind declarat Partidul Social-Democrat care a obţinut 45,67% (67 mandate) la Senat şi 45,47% (154 mandate) la Camera Deputaţilor. #alegeri 2016 #alegeri în comunism