Din nou discuții și iar discuții, păreri sau chiar diverse scenarii pe tema desemnării Prim-ministrului și de ce nu a suspendării Președintelui României. Cert este că cei în drept au înaintat la Președenție o nouă propunere de Prim-ministru. Urmează ca Președintele să se pronunțe și să ia o decizie nu numai înțeleaptă dar și responsabilă, în spiritul Constituției, având în vedere faptul că acesta exercită o funcție publică și trebuie să îndeplinească cu credință obligațiile ce îi revin.

Ce va face Președintele?

Conform legii, Președintele nu mai poate refuza această nouă nominalizare, altfel s-ar putea atinge domenii din nou speculative și primul ar fi suspendarea Președintelui, unul din subiectele la zi.

Anunțuri
Anunțuri

Refuzul desemnării Prim-ministrului poate fi speculată în sensul încălcării Constituției și astfel se va focaliza din nou atenția pe suspendarea Președintelui.

Președintele a primit noua nominalizare și se așteaptă decizia sa care unora le pare că întârzie formulându-se diverse teorii și speculații. În acest context este clar că, prin acțiunile respective se exercită și o anumită doză de presiune de amble părți, mai mult sau mai puțin fățișă.

Trebuie menționat faptul că, decizia Președintelui în acest caz nu este supusă vreunui termen legal. Deci, deocamdată nu ne regăsim în eventuala situație în care să se poată discuta despre vreo încălcare a Constituției ca urmare a nepronunțării Președintelui față de nominalizarea respectivă.

O altă temă în aceste dezbateri o constituie lipsa motivării publice a deciziei Președintelui.

Anunțuri

Nici în acest domeniu nu există obligația legală a motivării deciziei, poate doar de ordin moral.

Pentru constituirea noului guvern există o procedură clară, prevăzută expres de lege, desemnarea Prim-ministrului fiind doar o etapă. Persoana desemnată cu formarea noului guvern are însă un termen imperativ, legal de zece zile, în care să se prezinte în fața Parlamentului cu lista membrilor guvernului și Programul de guvernare pentru a solicita votul de încredere.

Acest vot de încredere se acordă de Parlamentul României în ședință comună a celor două camere, Senat și Camera Deputaților, fiind adoptat cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, indiferent din ce grup parlamentar provin sau câți sunt din fiecare categorie.

Prin votul de încredere dat de Parlamentul României, noul guvern devine legitim, chiar dacă legea prevede că numirea o face Președintele României.

Este de menționat faptul că, pentru întreaga sa activitate, Guvernul României răspunde politic numai în fața Parlamentului României. #Klaus Iohannis #legislatie #Educatie