Astăzi se dă o “bătălie” foarte puternică între cei care se încăpățânează să susțină orbește teoria romanizării și cercetătorii români și străini care vorbesc din ce în ce mai bine-argumentat că limbile romanice (inclusiv limba română) nu provin din limba latină, ci acestea își au rădăcinile într-o limbă europeană mai veche. Vă recomandăm cartea “Pentru cine este nocivă originea traco-dacă a limbii române?” de Iulia Brânză Mihăileanu (Ed. Geto-Dacii) care dezbate foarte bine acest subiect.

Doamna Iulia Brânză Mihăileanu este cercetător din Republica Moldova, unde s-a format profesional, studiind și absolvind secția de filologie a Universității din Chișinău.

Anunțuri
Anunțuri

Dar decide să vină în România, la Cluj unde își susține doctoratul cu o lucrare foarte interesantă, “Mitul geto-dacic în literatura română”. Apoi ajunge la Muzeul Etnografic din Rădăuți, iar în final lucrează la Institutul de Cercetare Bucovina al Academiei Române, secțiunea de Etnografie și Folclor.

Doamna cercetător cunoaște foarte bine și mecanismele folosite de politica sovietică de distrugere a identității românilor de peste Prut, care a mers până în a-i convinge pe aceștia că sunt un popor aparte de românii imperialiști care au vrut să pună mâna pe țara lor.

“Nouă ni se inocula că noi suntem moldoveni, că limba moldovenească din #Basarabia nu are nimic comun cu Moldova de dincoace de Prut. Exista un manual foarte mare și gros – “Istoria Republicii Socialiste Moldovenesti” – alcătuit de un grup de așa-ziși cercetători în frunte cu un domn Lazariev, care promova această idee a deosebirii dintre moldovenii din Republica Moldova de moldovenii (din România).

Anunțuri

Cuvântul “român” la noi nu se pronunța, nu era voie. Dacă pronunțai acest cuvânt erai luat drept colaboraționist, chiar spion al României”, mărturisește doamna Brânză Mihăileanu.

În această politică de dezrădăcinare a românilor de peste Prut, totuși numele lui Stefan cel Mare apărea în unele poezii și cam atât, deși știm cu toții ce teritoriu vast avea în stăpânire (Basarabia, Moldova româneasca, o parte din Ucraina de astăzi). Istoria predată în școlile moldovenești începe de la 1812, reușind astfel să se “omită” figurile istorice românești. Mai exista și ideea, “bine-argumentată” că Basarabia nu poate avea nimic in comun cu România, deoarece aceasta s-a format după alipirea Basarabiei la Rusia din 1812.

Situația nu se prezintă mai bine nici în România

În anii ’80 Academia de Științe a Ungariei stabilește că mai multe mii de cuvinte din limba maghiară au origine românească. Acest studiu, care acum nu mai este acceptat de maghiari, este cunoscut în România, conform domnului Dumitru Ioncică de la Editura Uranus care afirmă că un astfel de exemplar se găsește la Academia Română.

Anunțuri

Marii specialiști de la Academia Română au facut niște descoperiri tragi-comice. De exemplu, cuvintele “cocoș” provine din bulgară, “găină” din latină, iar “pui” tot din latină sau “gâscă” și “gâscan” din bulgară, iar “boboc” din neo-greacă. Domnul Vinereanu arată clar în lucrarea sa, bazată pe studiile de indo-europenistică, că aceste cuvinte sunt formații onomatopeice, dar Academia Română insistă că poporul român nu a creat niciun cuvânt. Tot ce rostim sunt împrumuturi din alte limbi (latină, slavă, maghiară, turcă).

Cultura Cucuteni, care a existat pe teritoriul țării nostre acum 6000-7000 de ani, a fost vreme de peste 1500 ani cea mai importantă cultură din punct de vedere social, artistic, spiritual din Europa. Tăblițele de la Tărtăria reprezintă prima scriere (apărută cu 2000 de ani înainte de cea sumeriană) confirmată și susținută de mari savanți în zilele noastre.

Statul român refuză în repetate rânduri, să le valorifice, să le transforme într-un brand național și să facă tânăra generație conștientă de această comoară a României, preferând să ignore subiectul.

Urmăriți întregul material mai jos:

#ROMANIA #Academia Română