Dar a câta putere e justiția în România? vă veți întreba. Nu, doamnelor și domnilor, nu există un top al puterilor într-un stat democratic, cu atât mai puțin unul în care justiția să ocupe locul cel din urmă.

Puterea judecătorească nu este nici prima, nici a treia putere în stat și, în pofida desconsiderării sale publice și a denigrărilor care în mod periculos i se aduc (deși, de multe ori pe bună dreptate, din nefericire!), justiția este și rămâne cel puțin la fel de importantă ca celelalte două puteri cu care conlucrează în virtutea democrației.

Puterile în stat sunt, într-adevăr, numărate: trei, dar nu și ierarhizate.

Anunțuri
Anunțuri

Una, două, trei puteri reprezintă o simplă enumerare, așa încât este nefirească și flagrant incorectă, deși atât de întâlnită exprimarea conform căreia justiția ar fi o a treia putere în stat.

Care este rolul fiecărei dintre cele trei puteri într-un stat democratic

În România, cele trei puteri sunt: legislativul, executivul și juridicul. Puterea legislativă este reprezentată de Parlamentul României, ai cărui membri, aleși prin vot popular odată la fiecare 4 ani, propun, dezbat și votează legi ordinare și organice. Puterea executivă are ca autoritate publică Guvernul României, numit de către președintele țării în baza votului de încredere dat de parlamentari, fiind compus din miniștri și prim-ministru, care se ocupă în principal cu implementarea legilor și organizarea administrației, dar care pot adopta hotărâri și ordonanțe atunci când e cazul.

Anunțuri

Puterea judecătorească, independentă de celelalte două, conform principiul separației puterilor în stat, este structurată în instanțe ierarhizate, pornind de la Înalta Curte de Casație și #justiție, curți de apel, tribunale și terminând cu judecătoriile. Justiția interpretează și aplică legea în numele statului, cuprinzând și Curtea Constituțională, instituție de asemenea independentă, care garantează supremația Constituției României. Fiecare dintre cele trei puteri are atribuții la fel de importante, dar rămâne independentă față de celelalte două.

Ce înseamnă și de unde provine principiul separației puterilor în stat

A afirma că justiția sau oricare altă putere este a treia într-un stat democratic înseamnă a contrazice principiul separării puterilor și al democrației, căci ideea de separație susține tocmai egalitatea acestora, egalitate care, într-un stat de drept, se traduce prin prevenirea abuzurilor posibile în eventualitatea supremației unei puteri față de alta.

Principiul separației puterilor în stat este promovat de către Montesquieu la jumătatea secolului al XVIII-lea, prin ampla sa lucrare socio-politică "De l'esprit des lois" (Despre spiritul legilor), principiu de stat constituțional modern considerat a fi o replică împotriva modelului de stat absolutist și a acțiunilor despotice împotriva poporului.

Anunțuri

Așadar, stimați cititori, cetățeni ai statului de drept, dat fiind că rolul justiției este desconsiderat, chiar și numai printr-o eronată exprimare ori greșită încadrare a juridicului între celelalte puteri, avem de a face cu o încălcare gravă, cel puțin la nivel teoretic, a principiului pe care se fundamentează însăși democrația în România. #ROMANIA #democrație