Parag Khanna, în cartea "Connectography", crede că orașele sunt cele mai stabile modele de organizare socială, depășind imperiile șii națiunile. Orașele prezentului au devenit clustere dominante din punct de vedere demografic și economic.

După cum mulți demografi subliniază, populația și mărimea teritorială contează mai puțin în obținerea statutului de oraș mondial, ceea ce contează fiind dimensiunea economică, proximitatea față de zonele de creștere, stabilitatea politică și atragerea capitalului străin. Cu alte cuvinte conectivitatea contează mai mult decât mărimea. De aceea orașele merită un tratament mai complex pe hărțiile unde apar ca simple puncte negre.

Anunțuri
Anunțuri

În numeroase state aflate în curs de dezvoltare ca Brazilia, Turcia, Rusia, Indonezia, hub-ul comercial dominant și centrul financiar cuprinde o treime sau mai mult din PIB. În Regatul Unit, Londra participă cu aproape jumătate la PIB - ul Regatului. Și în SUA, Coridorul Boston-Washington și zona Los Angeles împreună contribuie cu aproximativ o treime la PIB - ul Statelor.

Până în 2025 vor exista 40 de mega orașe. Populația metropolei Mexico City e mai mare decât a Australiei și la fel ca cea a Chongqing, o aglomerare de enclave urbane conectate din China, ce se întinde pe o arie egală ca mărime cu suprafața Austriei. Orașe care altădată se situau la sute de kilometri depărtare au fuzionat în uriașe arhipelaguri urbane, cel mai mare fiind Taiheiyo Belt din Japonia care unește două treimi din populație în megalopolisul Tokyo - Nagoya - Osaka.

Anunțuri

Aglomerațiile urbane Pearl River Delta din China, cea din Brazilia Sao Paulo, Mumbay - Pune din India devin din ce în ce mai integrate prin infrastructură. Cel puțin zece alte mega orașe de acest fel au evoluat până în prezent. China se află în procesul reorganizării în jurul a numeroase clustere de până la 100 milioane de locuitori fiecare. Până în 2030 se așteaptă ca cel de-al doilea oraș ca mărime după Tokyo să nu fie din China, ci Manila din Filipine.

Orașele milionare ale Americii de Nord sunt la fel de semnificative chiar dacă populația lor este mai puțin numeroasă. Trei zone ies in evidență. Prima reprezintă coridorul de est din Boston prin New York până la Washington care conține centre academice, financiare și capitala politică. Lipsește însă o cale ferată de mare viteză care să funcționeze ca o coloană vertebrală.

Din San Francisco până în San Jose, Silicon Valley a devenit casa a peste 6.000 de companii ce activează în domenii tehnologice și științifice care generează 200 de miliarde de dolari la PIB - ul SUA.

Anunțuri

Dallas - Fort Worth, cel mai mare cluster urban din sudul Statelor, casa giganților industriei Exxon, AT&T și American Airlines are o pondere a economiei mai mare decât a Africii de Sud. Se va construi o cale ferată modernă de mare viteză numită Trans - Texas Corridor ce se poate extinde până la capitala petrolului, Houston.

Un #Megalopolis transfrontalier dezvoltat pe o suprafață însemnată la frontiera SUA - Canada, este o structură emergentă între Marile Lacuri, Munții Appalachi și Fluviul Sfântul Laurențiu. Este vorba despre o populație de peste 30 de milioane locuitori în patrulaterul Chicago- Detroit- Pittsbourg- Indianapolis. Se adaugă Milwaukee, Grand Rapids, Erie, Buffalo, Rochester, continuându-se  în Canada cu Hamilton, Toronto, Ottawa, Montreal și Quebec.

Părerile lui Saskia Sassen demonstrează că orașele mari și interconectate aparțin rețelelor globale la fel cum se referă țările la teritoriile lor în sensul că cele mai bogate 20 de orașe ale Globului în prezent au format un circuit de capital, servicii și creiere umane ce aparțin la 75% dintre cele mai mari companii. De la McKinsey Global Institute avem date care arată că până în 2025, o treime din creșterea economică va proveni din capitalele vestului dezvoltat, o treime din orașele mari și de mărime medie și o treime din orașe mici și așezările rurale.

Alte articole despre demografie prezintă situația dezastruasa a Japoniei. #Megaorase #Demografie