Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de OUG 80/2013 care au abrogat legea 146/1997. Articolului 29 al 1 lit. f  prevede că sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare în materia protecției drepturilor consumatorilor. Dacă apelantul este profesionist, în speță bancă, în opinia Tribunalului Dolj este scutit de plata taxei judiciare de timbru, acesta invocând prevederile ambigui ale articolului 28, din aceeași ordonanță. Articolul prevede: "Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare sau extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau o cerere scutită, potrivit legii, de taxa judiciară de timbru."  Ambiguitatea articolului a dat posibilitatea completului de 2 judecători să interpreteze și să admită apelul băncii, deși în alte spețe similare aceste entități nu sunt scutite de plata taxei judiciare.

Anunțuri
Anunțuri

Consumatorii au invocat excepția netimbrării asupra căreia judecătorii au omis a se pronunța, admițând judecarea apelului băncii și respingerea apelului reclamanților. Reclamanții au declarat recurs, pe care instanța superioară îl respinge ca inadmisibil.

Asupra acestei chestiuni de drept nu exista practică judiciară. Anularea unei hotărâri judecătorești definitive când se comite asemenea #abuz de imparțialitate este imposibilă din pricina procedurilor care nu prevăd cale de atac. Dacă în apel se comite un abuz sau încălcare de procedură, partea prejudiciată, se poate adresa la CEDO. .

În acest fel puterea judecătorească "legiferează" scutirea de plata taxei judiciare de către profesionist, prin abuz de drept și depășirea competentelor, creând un precedent ilegal. Judecătorii sunt obligați să constate din oficiu, încălcările ce privesc ordinea de drept.

Anunțuri

Impunerea taxei judiciare este obligatorie în sarcina instanței de judecată în faza regularizării cererii, iar omisiunea acestei obligații în căile de atac, prin omisiunea legiuitorul creează astfel de abuzuri cu efect asupra bugetului  de stat.

Verificând declarațiile de avere, descoperim că președintele completului de judecată era creditat în EURO de o bancă din România. O fi cumva conflict de interese cu speța judecată ne întreabă consumatorul păgubit?  

Cititorii ce părere au?  #antifrauda #Coruptie