Trăim într-o lume postmodernistă a relativismului moral anticipat de Nietzsche încă din secolul al XIX-lea. Ne confruntăm nu doar cu o criză materială ci și cu o adâncă criză spirituală, culturală și morală la fiecare nivel al societății. În societatea românească expresia cea mai concretă și mai fidelă a acestei crize este reprezentată de instituția Parlamentului în a cărui componență intră diverse specii sociale ce oglindesc decadența societății.

În această instituție politică există un singur interes de necontestat: lupta pentru putere politică. Acesta este scopul partidelor politice care în goana lor pentru putere recurg la "calomniere, discreditarea și subminarea virtuților opuse situate deja la putere, rebotezarea și batjocorirea lor sistematică", după cum scrie Vasile Boari în "Filosofie politică".

Anunțuri
Anunțuri

Aşadar morala este subordonată politicii, iar accederea la putere se realizează prin fapte imorale. Cei ce recurg la aceste fapte imorale cu certitudine sunt înclinaţi şi spre corupere. Aceasta dorinţă meschină de putere, cu toate că este una naturală, are ca şi obiect goana după privilegii nejustificate.

A priori, cel care candidează pentru un mandat de deputat sau senator în Parlamentul României este coruptibil, iar în cursul exercitării mandatului gradul de intensitate a corupţiei sale creşte progresiv atingând cote paroxistice traduse în privilegii şi hoţii. Dupa cum plastic arata profesorul Ion Deleanu, "clasa parlamentarilor români este caracterizată de o ambianţă ultra-reprezentativă care produce o depreciere a Parlamentului, existând deci pericolul transformării adunării într-o oligarhie electivă unde prostia incurabilă, incontrolabilă şi nesancţionată, aroganţa, indiferenţa, figuraţia, preocuparea deşănţată, scabroasă şi pestilenţială pentru veşnice privilegii fac din categoria parlamentarilor cea mai bizară şi insuportabilă castă.

Anunțuri

Cine nu şi-ar dori revocarea unor astfel de penibili parlamentari, inepţi, trândavi, uzurpatori, compromiţători, patibulari, hoţi?".

Ca şi instituţie politică a democraţiei constituţionale româneşti #Parlamentul este necesar, însă după cum arăta Platon în Republica, condiţia moral-politică a cetăţii este inseparabilă de condiţia moral-politică a omului aparţinând aceleiaşi cetăţi. Cu alte cuvinte instituţiile politice sunt formate din oameni aleşi din cadrul societăţii (democraţie reprezentativă) iar acestă societate fiind bolnavă, plină de imoralitate şi minciună, este firesc ca şi Parlamentul să devină o imoralitate organizată.

Nu mă feresc a utiliza termenul "purificare" cu toate că valenţele acestuia pot fi considerate anacronice. Cu toate acestea forma Parlamentului reprezintă o neîncredere în societatea bazată pe elite. Acesta atrage fiinţele coruptibile, nu elitele care odată ajunse acolo eşuează relativ repede, incapabile de a utiliza armele specifice luptei politice. Reducerea numărului de parlamentari nu este o soluţie în sine, nu ar avea un efect notabil atâta timp cât societatea românească îşi întemeiază valorile pe ignoranţă şi material.

Anunțuri

Românii nu ştiu cum funcţionează instituţiile politice şi pentru a ieşi din ignoranţă trebuie, cu certitudine, educaţi. #Coruptie