Ironic şi genial deopotrivă, visător şi zeflemist precum I.L. Caragiale, George Topârceanu avea un stil original în scris. Focul cel Mare, cum mai era denumită flacăra uriaşă de la Moreni, l-a preocupat şi pe el. Şi omul şi-a spus în urmă cu peste 80 de ani o părere drept sugestie.

Cei din Moreni şi în general din împrejurimi cunosc momentul istoric ce a marcat popularizarea în lume a satului de atunci, astăzi devenit un oraş-municipiu. Să ne reamintim: În anul 1929, a avut loc o erupţie la una din sondele aflate în exploatare pe Platoul Ţuicani din Moreni. Coloana de forare a nimerit peste o pungă imensă de gaze la adâncimea de aproximativ 1600 de metri.

Anunțuri
Anunțuri

S-a produs o explozie de la scântei, coloana a fost azvârlită afară iar turla catapultată vreo trei sute de metri. Şi din măruntaiele pământului a ţâşnit o coloană de foc înaltă de câteva zeci de metri, în medie. Nimeni nu a putut să îl stingă vreme de doi ani şi patru luni. I s-a spus Focul Cel Mare din Valea Plângerii, denumită aşa datorită flăcărilor înalte, uneori de peste o sută de metri, care se vedeau şi din Ploieşti ba chiar şi din Chitila, spune presa vremii.

Uimitorul foc a adus celebritate Moreniului. Regizori americani şi actori de la Hollywood, gură cască ai altor locuri şi străini de prin alte ţări au venit să vadă colosul de flăcări de la Moreni.

George Topârceanu, celebrul rapsod român a venit în acele vremuri cu o idee. Se referea la exploatarea momentului istoric prin implementarea pe locul fostei sonde 160 unde a ars focul a unui obiectiv turistic.

Anunțuri

Într-un material intitulat chiar de el "Focul de la Moreni", scria despre imensa flacără că este un fel de Matusalem şi că acest foc este cel mai venerabil din Europa. "Focul de la Moreni a început să facă deja parte din peisajul ţării noastre aşa că ar fi un mare păcat să rămânem fără el", spunea Topârceanu. " Gândiţi-vă numai ce chilipir ar fi fost pentru elveţieni să aibă ei, la ei acasă chiar Focul nostru de la Moreni. Ce hoteluri somptuoase ar fi răsărit în preajma lui ca din pământ, ce mai ascensoare, câte trenuri electrice! Încăput pe mâna unui consorţiu italian ― "Societa del Fuoco di Moreni", sau englez, focul nostru ar fi ajuns până acum să nu-l mai cunoşti deloc şi să crezi că ai a face cu cine ştie ce foc de viţă nobilă de pe vremea cruciaţilor, care în viaţa lui n-a semănat la culoare cu mămăliga şi n-a urlat la stele ca un câine ciobănesc, care cobeşte într-una a pagubă. O reclamă bine întreţinută, cu fotografii ori prospecte, cu emisari răspândiţi în toată lumea, ca să momească turiştii. (...) Să zicem acum că un personagiu de marcă se îndreaptă spre ţara noastră. Imediat un emisar ar telegrafia Direcţiei incendiului: "Mâine soseşte regele Alfonso, incognito. Înteţiţi iute focul."Şi ce de bănet ar putea curge pe valea Prahovei!

Uniunea Europeană acordă relativ repede fonduri pentru oricine doreşte să promoveze turismul inclusiv în România.

Anunțuri

În unele ţări străine, inclusiv în Italia, unele chestiuni declarate obiective turistice nici măcar nu au mereu vreo sămânţă de adevăr. Mi-aduc aminte că la Asolo, Italia, am văzut o pompă de fier simplă, din aceea de apă şi în altă parte ditamai copaia de lemn ca la bunica înfiptă aiurea în beton, iar turiştii se îmbulzeau să bea apă ori să vină acolo.

Pe locul fostei sonde 160 sau în viitorul Muzeu al Petrolului pe care primarul Dinu mi-a spus că îl are în vedere, ar putea fi creată bine-mersi o flacără artificială ca cea din secolul trecut, cu un ghid alături. Cu o reclamă bună şi oameni pregătiţi, Ţuicani şi Moreniul în general ar putea fi în doar câţiva ani un atractiv obiectiv turistic. Topârceanu a zis bine ce a zis. De făcut nu mai e aşa greu. Eu voi publica un roman clasic despre povestea focului adică fac ce pot literar vorbind prin Europa unde trăiesc. Succes autorităţilor locale din Moreni!  #Uniunea Europeana #Romani de pretutindeni #Incendiu