Din Legea 122/1996, "Casele de ajutor reciproc sunt asociații fără scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimțământ al salariaților, în vederea sprijinirii și întrajutorării financiare a membrilor lor". Ce înțelegeți din acest text al unei legi? Că salariații sprijină membrii? "Membrii unei case de ajutor reciproc pot fi numai persoane fizice salariate". Unde pot fi salariate? În justiție, poliție, magistratură cu salariații de la Electroputere sau CFR, ce-a mai rămas din ele?

"Casele de ajutor reciproc ale salariaților își pot desfășura activitatea excluziv numai cu membrii acestora".

Până acum este suficient să fii salariat în Palestina ca să devii membru al unei entități de acest tip, gândite si promovate prin lege de șoferul fostului parlamentar Cătălin Voicu, condamnat pentru corupție, ajuns acum pe culmi înalte în PSD.

Anunțuri
Anunțuri

Dar să vedem ce activitate de întrajutorare desfășoară acestea și cum își racolează membrii. (vezi FOTO).

Ele se pot asocia în uniuni teritoriale iar acestea la Uniunea Națională. Iar dacă nu vor să se asocieze, normal că nimeni nu le mai controlează. Din lege nu reiese decât că sunt obligate să depună situații financiare anuale atât la Uniunea Județeană, dacă vor și la Ministerul Finanțelor Publice, cum vor ca oricum aceștia nu-i controlează decât să-și ia dreptul.

Din altă lege, aceste entități sunt autorizate și de BNR, iar pe cele autorizate le regăsiți în Registrul BNR - case de ajutor reciproc.

Fiind entități fără scop patrimonial, în conformitate cu OG 9/2000 respectiv OG 13/2011, art 3 al 2, dobânda maximă pe care o pot practica aceste întreprinderi fără scop de profit este stabilită în scris având ca indice de referință rata dobânzii de politică monetar diminuată cu 20%.

Anunțuri

Rata politicii monetare o găsim, la ce dată dorim să o aflăm, în portalul BNR. Tastați BNR - Rata dobânzii de referință și vă apare ce doriți să aflați.

Ce exemplu azi merg la "CAR ARIAS CFR CRAIOVA", pe care l-am verificat în prealabil că este înscris în Registrul CAR autorizate. Vreau să verific dacă această entitate încalcă legea. Fac de fapt cămătărie organizată și spălare de bani. Dobânda pe care o practică prin înșelătorie, 2,5%/luna, este de fapt 30%/an. Îi dă domnului judecător sau procuror, să nu-i discriminăm, dobândă la banii depuși de 14% pe an cum apare (în FOTO) și lor le rămâne 16% pentru șpăgi și alte plocoane. Depunătorul nu este nici impozitat de stat, că nu se prevede în lege și uite așa statul mafiot se pretinde stat de drept, iar voi în lumea celor drepți, cum a ajuns să se sinucidă o tânără funcționară de la Primăria Craiova, acuzată de acestă entitate de fals în semnături. Procurorii, și în general orice funcționar, au obligația verificării din oficiu actele și datele persoanelor.

Anunțuri

Păi nu vedea procurorul Vasilescu, nu vedea Judecătorul de civil, că reclamanta e în afara legii? Nu vedeau Judecătorii până la ICCJ, în cazul Racea polițista condamnată, de la Inspectoratul de politie Dolj, că entitatea este în afara legii?

La data de azi rata de politică monetară, în tabel la rubrica Politică monetară, este de 1,75% p.a. Calculăm diminuarea de 20% și rezultă 1,4% dobânda maximă pe care o pot impune.

Dacă ați fost înșelați și vă adresați justiției române, vedeți că s-ar putea sa vă treziți și condamnați pentru ce inventează sistemul mafiot al statului român. Ca să vă convingeți, tastați pe portalul oricărei instanțe de judecată "CAR". Judecătorii știu de ce!

Nu vă mai lăsați înșelați de falsa democrație originală! #ANAF #Criza economica #Coruptie