Falsul de monedă este una din cele mai periculoase activități de criminalitate organizată. Decizia-cadru nr. 2000/383/JAI a Consiliului Uniunii Europene, privind întărirea, prin sancţiuni penale, a prevenirii falsificării de monede, au fost transpuse în legislațiile penale ale statelor Uniunii. În România, Codul Penal, atât cel vechi cât și cel nou, are implementate infracțiunile ce privesc situațiile generale ale falsificării de valori monetare din directivă. Că nu se aplică, este cu totul altă poveste.

Creditarea în valute străine ascunde falsificarea în mod electronic a miliarde de CHF şi euro. Povestea procedurii infracţionale

Consumatorul are nevoie de bani.

Anunțuri
Anunțuri

Se prezintă la o bancă pentru un credit, fie de valoare mare, fie de valoare mai mică. Banca îi pune la dispoziție informații sumare, de regulă pliante sau un format scris cu ce anume acte trebuie să depună. Consumatorul încrezător prezintă dosarul cu actele solicitate. La calcului bonității, banca invocă fals că nu se poate califica în moneda ţării, dar îi poate oferi un credit în altă monedă, străină de teritoriul monetar, de preferinţă fiind euro. În România, acest comportament al băncilor a început în anul 2004. La primirea României în UE, băncile, subit, având datele clienților împrumutați deja în euro,  încep să se întreacă în oferte de refinanțări în franci elveţieni (CHF), cu dobânzi mult mai mici decât erau contractele inițiale în euro. Studiind câteva din aceste contracte, dobânzile la creditele în euro erau peste limitele admise de O.G. 9/2000, ceea ce determina nulitatea de drept sau absolută a acestora.

Anunțuri

Banca Raiffeisen, de exemplu, practica o dobândă de peste 8%/an, dar nu era singura. Consumatorii cad în acesta capcană și acceptă oferta de refinanțare la Volksbank, de exemplu.

Conversia monetară şi greşeli aritmetice sau cum îi înşală bancherii pe clienţi

După întocmirea documentației, clientul cheltuind anticipat pentru diverse cerințe ale băncii, după ce semnează contractul de credit în valuta propusă de bancă, la tragerea (plata efectivă) a promisiunii, se trezește că, la casieria băncii, este anunţat cu politețe studiată că nu există în casierie moneda creditului și i se propune consumatorului să i se plătească în moneda națională.

Consumatorul nu realizează capcana acestei practici ilicite și acceptă. În marea lor majoritate, consumatorii din toate țările vizate de aceste înșelăciuni ca și fals de monede în mod scriptural și electronic, prin creditarea contului clientului cu o moneda inexistentă, netipărită de banca națională a statului, respectiv, proprietarul monedei falsificate în acest mod, procedura este identică.

Anunțuri

În unul din dosarele analizate, descopăr că, prin calcul, clientului i-au fost impuşi fraudulos 5.000 de euro. În proces, care se află în judecată, banca incriminată justifică fără dovadă că i-a mai acordat clientului încă un credit, dar de care acesta nu știe nimic. În alte dosare de creditare expertizate, descopăr falsificarea calculelor.

Este evident că în toate procesele derulate în instanțele civile, deși există obligaţia judecătorului de a verifica din oficiu clauzele abuzive ca și suspiciunile de infracțiune, asa cum atenționează și Curtea Europeana de Justiție, judecătorii naționali nu respectă acestă obligație, făcându-se complici cu sistemul mafiot.

Mai grav este faptul că și plângerile penale, în care sute de cetățeni ai României au arătat procedura, suspiciunea de înșelăciune și falsul de monede străine în mod electronic, sunt respinse de procurorii români. #ANAF #Laura Codruta Kovesi #Parlament