Întrebarea care i-ar putea enerva pe mulți este: De ce nu prea mai citesc românii cărți? Care este motivul pentru care preferă să dea banii pe câteva beri ce se consumă imediat și se cam strâmbă când e vorba să achiziționeze o carte care costă și de câteva ori mai puțin decât consumaţia într-o locație? Cartea nu se consumă niciodată, e acolo, mereu, în bibliotecă. Da, știu, nu mai e timp, datoriile, probleme cotidiene ale vieții, grijile pentru ziua de mâine sunt doar câteva întrebări la care răspunsurile vin ori justificate ori iritate. De ce e mai importantă drojdia decât povestea unei cărți sau splendoarea unei poezii? Ajută-mă, cititorule, să găsesc un răspuns și spune-ți părerea, pentru că opinia ta contează.

Anunțuri
Anunțuri

Albert Einstein a scris numai cărți nepopulare și uite-așa a devenit popular. Este chiar afirmația lui, rămasă în istorie de-a pururea. Încă de acum aproape o jumătate de mileniu, a rostit-o și-apoi a rămas memorabilă vorba lui Francis Bacon, care nu s-a sfiit să afirme despre cunoaștere că este prin ea însăși putere.

Dar puterea ce înseamnă? Pentru unii, avuție, pentru alții, cunoaștere, iar pentru o parte mai marginalizată de către mai toate popoarele înseamnă influență. Toate aceste cuvinte pot fi interpretate la nesfârșit pentru că puterea poate fi și benefică, aceea care pleacă din interiorul nostru. Vorbim deci și despre un efect numit "Placebo". Hai să-i spunem încrederea în sine, forță spirituală asupra materiei, care te umple de energie și se numește pentru toată lumea voință.

Anunțuri

Cuvântul bun sau scris, rostit, adresat cuiva ori nouă înșine este o resursă formidabilă de autocunoaștere sau cunoaștere a celorlalți. Socializarea globală, fie că e pe Facebook, Twitter ori cine știe pe ce forum ajută la așa ceva. Societatea civilă are nevoie de o viață fără de lipsuri, e adevărat, însă are nevoie și de puterea cuvintelor spuse cu bună intenție. Fără a cunoaște puterea cuvintelor este imposibil să mai cunoști și oamenii, a spus-o, tare demult, un om pe nume Confucius.

Mai aproape de zilele noastre, trecând din antichitate peste perioada modernă, Eminescu a avertizat cu bună intenție că "numai citind, creierul nostru poate deveni un laborator de idei sau imagini". Până și omul cu o vârstă cât o istorie, Neagu Djuvara, a studiat limbile orientale licențiindu-se iar după ce a împlinit 72 de ani.

E adevărat că oamenii caută un loc mai liniștitor sub soare, fiecare dintre noi are datorii, poate familie și copii și venind seara acasă rupți de oboseală nu ne mai arde de citit, hai să o spunem direct.

Anunțuri

Dar copiii văd indiferența, deseori obiectivă din cauza problemelor cotidiene ale părinților și nu trebuie să-i lăsăm să ne copieze. Sociologic vorbind, ce e de făcut, poate se nimerește vreun specialist în domeniu să ne ajute, nu-i așa?

Românii, ca mai toți oamenii de pe lumea asta, au în ei înșiși o comoară pe care o poartă fără să știe, formată din voință, ambiție, perseverență și, da, dragoste. Undeva am scris că, de fapt, fiecare om e o poveste nemuritoare.

Efectul "placebo" e prezent în mintea omului oriunde se află, nu contează țara. Mintea noastră poate realiza ceea ce crede, de multe ori, au fost făcute experiențe uimitoare pe chestia asta. În cunoastere.ro, se scrie despre 100 de pacienți care au primit un medicament, iar jumătate din ei au scăpat de dureri, fără să aibă habar că de fapt au înghițit o pilulă din zahăr. Forța sugestiei e la îndemâna oricui, în concluzie. Văd grupuri peste grupuri din diaspora ori din țară, "Românii din Italia" sau Spania sau "De pretutindeni" ori pur și simplu numite "România". Știu, însă, toți acești oameni câtă putere ne poate aduce o carte numai citind-o?

Groucho Marx a fost haios când a spus un adevăr teribil de interesant: "Televizorul este pentru mine un mod foarte bun să mă educ. De fiecare dată când cineva pornește televizorul, mă mut în altă cameră ca să citesc o carte". #Uniunea Europeana #Romani de pretutindeni #romani in Italia