Acum câțiva ani nu ne-am fi imaginat cum am putea renunța la o plimbare în aerul curat al satului natal, în schimbul unei ieșiri în aerul poluat al orașului. Am fi fost mai entuziasmați de liniștea și puritatea naturii decât de haosul mereu în dezvoltare al lumii urbane. Tehnologia a început să înlocuiască cu succes umanitatea, iar noi suntem mai impresionați de mașinăriile epocii moderne decât de oamenii care au nevoie de ajutorul nostru. Treptat, ne pierdem în peisajul monoton al asfalturilor încinse, al aglomerației și al nonculorilor.

Copilăriile noastre, care nouă ni se par firești, vor fi relatate drept povești unor copii care nu vor cunoaște frumusețea și libertatea vârstei de aur.

Anunțuri
Anunțuri

Creioanele de colorat vor deveni simple imagini pe diverse dispozitive, iar jocurile de pe uliță, aplicații interactive. Oricât am încerca să schimbăm traiectoria schițată deja de societate, vom reuși doar să îi ajutăm să își imagineze ceea ce noi am trăit din plin.

Diferențele majore dintre ceea ce însemna iubirea și educația primită într-un mediu adecvat și ceea ce se promovează în zilele noastre, par să afecteze, din păcate, doar partea vârstnică. Bunicii ar fi știut să ne învețe ce înseamnă cu adevărat să primești ceea ce îți dorești prin depunerea unui efort și bucuria de a trăi în comuniune cu natura, dar mai ales cu sinele și cu semenii.

Atunci, primeam cu sufletul deschis o vorbă bună a bătrânilor, pe când acum, ei ni se par în disconcordanță cu tot ce este nou. Atunci, orice atingeam, priveam, sau mai bine spus, orice lucru frumos cu care intram în contact, ne încălzea.

Anunțuri

Tocmai pentru că atunci eram capabili să deosebim frumosul de superficial. Atunci, știam că frumusețea stă în lucrurile mici, inocente și care nu cerșesc nici un strop de atenție. Acum, nu doar că le ignorăm pentru că ni se par neimportante, ci le și disprețuim. Atunci eram puri, relaxați, pregătiți să ne facem ziua de mâine mult mai frumoasă decât cea de astăzi; pregătiți să dăruim și celorlalți din bucuriile noastre și să share-uim zâmbete, și nu imagini.

Astăzi, din păcate, cântecul din zori al cocoșului ni se pare prea zgomotos, susurul apei cristaline reprezintă doar un zgomot de fundal ușor de ignorat, iar ciripitul păsărilor se pierde în ecoul sufletelor noastre din ce în ce mai goale. Am devenit reci, detașați, solitari, pregătiți să călcăm în picioare orice suflet doar pentru a atinge scopuri stabilite în momente de cumpănă. Nu mai iubim. Nu mai zâmbim. Nu mai alinăm. Nu mai suntem sinceri. Astăzi purtăm măști. Ieri eram împreună, pentru că ieri eram inocenți.

Oare dacă străbunii noștri ne-ar vedea acum, ar fi mândri de noi sau am însemna doar o palmă peste obrazul brăzdat de lacrimi al celor care au luptat pentru tot ce avem astăzi? #familie #Traditie