A asculta activ înseamnă a-i comunica celuilalt ce înseamnă pentru noi mesajul său. Acest lucru îi permite lui să își dea seama că îl ascultăm, iar nouă să clarificăm dacă am înțeles bine.

Dacă cineva dorește să ne transmită un mesaj sau o idee, trebuie să le transpunem mai întâi în "coduri" verbale și non-verbale, pentru a ne asigura că înțelegem. În cartea "Să conversăm", autorii (F. Sathre, R. Olson și C.Whiney) afirmă: "Se zice că auzim jumătate din ceea ce se spune, ascultăm cu atenție jumătate din ce am auzit și ne amintim jumătate din ce am ascultat".

Este bine să ne concentrăm pe sentimentele exprimate și apoi pe conținutul mesajului, că să ne asigurăm că am înțeles.

Anunțuri
Anunțuri

Pentru a găsi un răspuns, să ne punem următoarea întrebare: "Ce simte interlocutorul?". Sau îl putem întreba direct, formulând întrebarea cu ceea ce am înțeles: "Tu ai vrut să spui că… Am dreptate?". Și vom primi o clarificare din partea celui care a dorit să transmită un anumit mesaj.

De exemplu, un prieten ne spune: "Se pare că nu am altă soluție, va trebui să o invit pe mama să locuiască cu mine". Ce îi spunem?

1. "Mama ta te-a crescut și acum o poți rasplati".

2. "Nu știu dacă este o idee bună, având în vedere că…".

3. "Cred că îți dorești asta".

4. "Ești îngrijorat la gândul efectului pe care această mutare îl are asupra vieții tale".

Primele trei răspunsuri arată cum ar trebui să se comporte celălalt, exprimă aprobare, dezaprobare, simpatie, dar rareori îl satisfac pe cel care ne împărtășește ceva.

Anunțuri

Mai degrabă îl determină să ajungă la concluzia fie că nu vrem să ne implicăm în problemele lui, fie că îi dăm un sfat necerut și nu avem încredere în capacitatea lui de a rezolva. Ultimul răspuns arată că i-am înțeles problema, dar lăsăm rezolvarea pe seama lui, arătând astfel că avem încredere în el că va găsi soluții.

Relațiile noastre cu cei din jur se pot ameliora semnificativ dacă învățam să ascultăm activ și să îi acceptăm, fără a-i judeca. Ascultarea activă ne ajută să participăm la ceea ce spun ceilalți, să le înțelegem trăirile și sentimentele. Și, având în vedere că am arătat interes și i-am ascultat, ceilalți, la rândul lor, vor deveni mai interesați de ceea ce avem noi de spus.

Uneori o putem lua înaintea partenerului de discuție, începem să ne gândim la altceva, în loc să ascultăm ce are de spus și îi reformulam afirmațiile mecanic, minimalizându-i sentimentele, fără a-i arată înțelegere și încredere.

Exemplu: Ioana: "Sunt deprimată, toată ziua aceeași poveste - serviciu, casă, copii".

Anunțuri

Maria: "Da, parcă ți s-au înecat toate corăbiile - serviciul, casa și copiii îți ocupă tot timpul".

Ce putem face pentru a verifica dacă am înțeles:

- să-i spunem celuilalt ce anume din ceea ce am auzit la el sau am văzut în gesturi ne-a condus la concluziile noastre;

- să-l întrebăm direct dacă este corectă concluzia noastră.

- dacă nu am tras nicio concluzie, să cerem clarificări.

Exemple:

"Adineauri ai spus că îți place munca ta, dar erai ușor încruntat. Asta înseamnă că sunt și lucruri mai puțin bune?".

"Când am pomenit despre perspectiva de a merge la munte, am văzut un zâmbet. Aș putea să știu la ce te gândeai?".

"Avem două urechi şi doar o gură, pentru a putea asculta de două ori mai multe decât putem vorbi".(Epictet)

Celălalt este bucuros să își audă propria voce. Dacă îl ascultăm cu interes și simpatie, este cel mai bun compliment pe care i-l putem face partenerului de discuție și, în același timp, ne asigurăm că am înțeles despre ce vorbește. #Psihologie #Relatie