Pentru cei tineri, născuţi cu puţin sau înainte de anul 1990, numele jurnalistului Emil Hurezeanu nu spune mare lucru sau cunoştinţele despre el, vin din informaţia istorică. Dar pentru cei care erau la vârsta adolescenţei în ultimii ani ai regimului totalitar din România, Emil Hurezeanu rămâne cel care îl numea la radio pe dictatorul român Ceauşescu "domnul" şi nu "tovarăşul".

Emil Hurezeanu a fost de acord cu propunerea preşedintelui României, Klaus Iohannis: să fie numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al ţării noastre în Germania. Un argument interesant este faptul că jurnalistul are cetăţenie germană.

Ca martor simplu al trăirii al unor timpuri oarecum îndepărtate, îmi permit să readuc în actualitate câte ceva despre postul de radio Europa Liberă de la Munchen şi Emil Hurezeanu, mult ascultatul crainic al serilor şi dimineţilor din acele vremuri.

Anunțuri
Anunțuri

Românii făceau acest lucru pe furiş, dădeau aparatele de radio pe unde medii sau scurte şi se fereau ca nu cumva vreun vecin turnător să-i pârască la miliţie.

A fost un dizident încă de când a părăsit România, folosindu-se de un drum la Viena, prilejuit de o bursă numită "Herder", via Ana Blandiana, care a donat-o unei redacţii şi apoi nominalizatul a fost Hurezeanu. Sosise ocazia să îşi poată face paşaport. Cere azil în Republica Federală Germania şi o primeşte apoi începe munca la Europa Liberă. Ani de-a rândul, Emil Hurezeanu realizează emisiuni unde Ceauşescu este criticat vehement iar în toamna lui 1989, apogeul postului atinge cote alarmante pentru regimul care îngrădea libertatea cuvântului în România şi urma linia totalitaristă, unde tinerii nu aveau voie să aibă şi să facă nimic din ce există astăzi, ma refer la lucrurile utile.

Anunțuri

Hurezeanu a colaborat cu un alt nume binecunoscut multora, Neculai Constantin Munteanu. Cu toate că emisiunile lor erau bruiate mereu de comunişti, românii le ascultau des.

Emil Hurezeanu s-a dovedit a fi un comentator echilibrat şi un bun cunoscător al anumitor mentalităţi de tip occidental, inclusiv din Germania. Nu este genul lui Cristian Tudor Popescu (CTP) cu care a şi realizat o emisiune, denumită "Cap şi Pajură", la un post tv. Dacă liderul de opinie de la cotidianul Gândul a rămas un veşnic căutător de reproşuri în toate, uneori având dreptate, alteori nu, mai vocal de fel, în schimb, Emil Hurezeanu este la polul opus: liniştit şi diplomat, deschis şi totuşi închis în sine însuşi, pare să fie soluţia optimă pentru funcţia de ambasador.

Să nu uităm că a suferit la rândul său, fiind acuzat de colaborări cu Securitatea dar câştigând procesul împotriva acestor afirmaţii defăimătoare, la finele anilor '99.

Fratele lui a fost maltratat în închisoare iar mama lui a fost solicitată de comunişti să-l determine să se oprească din critici la adresa guvernului comunist dar acesta nu a ţinut cont.

Anunțuri

În decembrie 1989, când a început revolta populară din Timişoara, îmi aduc şi acum aminte cum Hurezeanu şi colegii săi au tot reluat la radio apelul unui român din Caransabeş, speriat că protestatarii sunt ucişi în faţa Operei din Timişoara. Acesta răsună şi astăzi încă destul de viu, de parcă ar fi fost ieri, în auzul amintirilor noastre. Omul se ruga de soldaţii români, tineri, să nu omoare lumea care nu mai suporta regimul lui Ceauşescu, un regim unde lumina era stinsă seara la 10, curentul fiind întrerupt, erai bătut la miliţie dacă te prindea cu o banală maşină de scris iar dacă spuneai în public că îl asculţi pe Emil Hurezeanu la Europa Liberă, aveai neşansa de a fi bătut măr de către securişti sau miliţieni şi apoi aruncat după gratii. Aşa era viaţa, cu partea ei urâtă, pe vremea când oamenii căutau să orienteze antenele cât mai bine pentru a fi la curent cu ultimele ştiri necenzurate sau opinii de la Munchen, de unde Hurezeanu vorbea neîncetat în emisiuni tabu pentru români.

Noul ambasador al României la Munchen este deocamdată propus. Iar dacă va fi acceptat, este foarte posibil ca românii din Germania să aibă reprezentanţa MAE mai aproape de ei, cu o altfel de deschidere. Vom vedea. #Diaspora #Romani in Germania