Răspunsurile cele mai frecvente la această întrebare urmează toate aceeaşi linie. De mai bine de două decenii am tot auzit diverse motive, scuze, explicaţii din partea liderilor politici, dar totuşi pare a fi ceva în neregulă în această poveste. Până la urmă un salariu mai ridicat înseamna mai mulţi bani la bugetul de stat prin intermediul cotei unice de impozitare. Chiar şi în cazul angajaţilor din sistemul public, statul recuperează instant 16% din creştere.

În opinia mea, actualul sistem de salarizare este menţinut cu un scop precis. Vă amintiţi probabil protestele din ultimii ani din România. Cu siguranţă s-a observat cât de greu este să mobilizezi indivizii.

Anunțuri
Anunțuri

Proteste care să depăşească câteva mii de participanţi au fost extrem de rare. Cu siguranţă aţi văzut la ştiri sau pe alte canale media amploarea oricărei mişcări de protest din alte state în care nivelul de trai este mult mai ridicat. Acolo, un protest adună câteva zeci de mii de persoane sau chiar sute de mii. La noi de ce nu se poate? Lăsând la o parte explicaţiile teoretice cu privire la societatea civilă şi cât de prezentă este ea în viaţa politică a ţării, o explicaţie concisă şi pragmatică ar fi următoarea: dacă un individ lucrează pe un salariu care abia îi asigură existenţa de pe o zi pe alta, iar principala lui grijă este să pună ceva pe masă copiilor ziua viitoare ori să plătească din restanţele la utilităţi, bănci etc. cu siguranţă că nu va mai avea timp şi dispoziţie de altceva cum ar fi să participe la o mişcare de protest ori o manifestaţie care ar avea o şansă (ce-i drept mică!) să îi schimbe viitorul în bine.

Anunțuri

E lesne să observăm aceste aspecte: statele mai puţin dezvoltate tind să se complacă într-o lâncezeală colectivă. Personal, am rămas uimit de mobilizarea belgienilor cu privire la vârsta de pensionare. Au ieşit în stradă mai bine de o sută de mii de persoane, în condiţiile în care populaţia Belgiei este de câteva milioane.

Concluzia ar fi că e mult mai uşor să controlezi un stat dacă menţii un nivel al salarizării undeva la limita de subzistenţă. Astfel individul se va concentra pe problemele sale cele mai acute, iar binele general va fi ignorat complet. #familie #Locuri de munca