Zilele trecute, o adevărată avalanşă de succese româneşti au sosit în cascadă. E de ajuns să reamintim doar câteva: Victoria echipei de tenis feminin a României, contând pentru grupa mondială a Fed Cup, împotriva reprezentativei Canadei, chiar peste Atlantic; Locul 3 la Olimpiada de Matematică pentru Fete de la Minsk, dar şi două medalii de aur, argintul şi bronzul câştigate individual; Filmul de scurt metraj realizat de un elev român, competitiv pentru celebrul Festival al Filmului de la Cannes. Nominalizările pot continua la nesfârşit.

În ultimii ani, deşi nu dispun întotdeauna de condiţiile adecvate pentru a face performanţă, sportivii sau elevii ţării noastre ori chiar români simpli care inventează mereu câte ceva apreciat dincolo de graniţe, ne-au adus numai bucurii.

Anunțuri
Anunțuri

Au fost adevăraţii ambasadori ai societăţii româneşti. A sosit odată cu succesele lor şi bucuria părinţilor, dascălilor, prietenilor, familiilor şi a numeroşi conaţionali.

Încerc să îmi explic de ce reprezentanţii guvernului nu fac declaraţii publice măcar de apreciere dacă mai mult nu se poate, deşi sunt posibilităţi când există voinţă. Nu-i auzim niciodată insistând pe acest subiect la televizor, în emisiunile unde sunt invitaţi. Parlamentarii de la Bucureşti nu se lasă nici ei mai prejos şi dau impresia unei indiferenţe inexlicabile faţă de succesele tinerilor obţinute în afara României la diferite competiţii extrem de dificile.

Nu auzim aproape niciodată un senator sau deputat ieşind la microfonul plenului legislativ ori în şedinţele camerelor separate pentru a spune simplu " Stimaţi colegi, să-i aplaudăm pe copiii noştri pentru performanţele obţinute".

Anunțuri

Sau: " Domnule ministru al Educaţiei, vă rog să găsiţi soluţii pentru premierea acestor tineri care fac cinste ţării noastre şi aştept să întocmiţi un proiect pentru a crea condiţii mai bune de studiu ori pentru deplasările elevilor olimpici", deja mi l-aş fi imaginat pe primul ministru spunând asta în şedinţele zilnice ale guvernului.

Zilnic asistăm la tot felul de replici tăioase între politicieni, acuzaţii reciproce, informaţii despre ce a mai făcut rău parlamentarul X ori cu ce îl acuză DNA. Nu învinovăţim pe nimeni, dimpotrivă, încercăm să ne dăm seama care sunt cauzele pentru care exponenţii generaţiei tinere nu sunt ajutaţi cum se cuvine de către statul român.

Medalii de aur, argint, bronz, meciuri câştigate, intrarea românilor talentaţi în categoria oamenilor deja de succes care duc faima poporului nostru pe meridianele lumii, nu sunt suficiente motive pentru care guvernanţii şi parlamentarii să vorbească mai mult la televizor sau în şedinţele lor decât să ceară facilităţi pentru ei înşişi? De tinerii noştri cine se ocupă, pentru că nici măcar posturile de ştiri nu tratează toate aceste succese cu spaţiul cuvenit ca durată.

Anunțuri

Prima pagină a jurnalelor româneşti, cred că asta ar trebui să conţină, aprecieri pozitive din partea celor care ne conduc şi cât mai multe informaţii despre noile victorii ale tinerilor. Intervenţii pe toate canalele posibile pentru ajutorarea lor! Copilul care a reuşit să facă scurt metrajul pentru Cannes nu are bani să se deplaseze la faţa locului. E doar un caz. Cine-i ajută pe copiii şi sportivii noştri să iasă mai mult în evidenţă? #Romani de pretutindeni