Se numește ”Sindromul #Italia”, un rău care ucide tăcut, imigranți, badante și babysitter. Sunt femei și bărbați care vin în Peninsulă, în special din Ucraina și România, să îngrijească bătrânii și copiii italienilor dar sfârșesc tragic, asta în timp ce copiii lor mor acasă, unii de dorul lor, alții din alte motive, așa cum s-a întâmplat acum câteva zile cu cei doi tineri, frate și soră, din Oltenia care și-au pierdut viața într-un tragic accident, după ce mama lor, plecată la muncă în Italia, le-a trimis bani să-și cumpere mașină. O discuție pe Skype, chiar dacă e purtată în fiecare seară, nu poate alina dorul celor rămași în țară, iar copiii celor plecați sfârșesc rău, parcă din ce în ce mai des.

Anunțuri
Anunțuri

Citește și: Le-a trimis bani din ITALIA să-și ia mașină. Acum vine să-i îngroape, pe amândoi

Ultimul caz al unei badante găsită fără suflare s-a întâmplat acum câteva zile în Frigento, o comună din provincia Avellino, regiunea Campania, unde o femeie de 47 de ani și-a pus ștreangul de gât la marginea unui teren agricol. Era o badantă cunoscută și respectată în comunitatea italiană în care trăia, dar ce a fost în sufletul ei nu va afla nimeni niciodată. Și acesta nu este un caz singular, zeci de întâmplări asemănătoare fiind raportate în Italia de-a lungul anilor, după cum scrie Otto Pagine. În Agerola, o altă îngrijitoare și-a pus capăt zilelor cu un pumn de pastile. În alte cazuri, badantele au fost omorâte de cei pe care îi îngrijeau, așa cum s-a întâmplat la Serino, unde un pensionar de 63 de ani i-a făcut felul unei ucrainence cu care a avut o relație, pentru că aceasta ar fi vrut să se despartă de bătrân.

Anunțuri

Citește și: Badantă româncă şi bătrâna pe care o îngrijea, spulberate pe trecerea de pietoni

După cum scrie presa italiană, sindromul italian generează un disconfort constant care uneori este resimțit și în timpul șederii în Peninsulă, dar mai ales după întoarcerea acasă. Stresul pe care îl presupune lucrul cu bătrânii, nu de puține ori bolnavi la care se adaugă și dorul de casă și familie își spune de multe ori, poate prea multe ori cuvântul. În plus, la întoarcerea acasă, multe dintre aceste femei se lovesc de o adevărată problemă, aceea a reintegrării în societatea din care a plecat. În plus, paradoxal, sunt mulți cei care le acuză că și-au părăsit familiile și copiii, când de fapt, ele au luat drumul pribegiei tocmai pentru a le oferi acestora un viitor. Un viitor care se traduce printr-un salariu mizer, de multe ori, de doar 600-700 de euro pe lună pentru a avea grijă de un bătrân bolnav, 24 de ore din 24, cu o singură zi liberă pe săptămână...

În plus, o altă dramă, pare să-și facă loc în societatea est europeană, ”orfanii albi”, o problemă de care se vorbește mai mult în șoaptă.

Anunțuri

Acești sunt copiii celor aproximativ un milion șase sute de mii de lucrători domestici care an de an îngrijesc bătrânii, casele și copiii italienilor. Pruncii sunt lăsați în grija rudelor sau a bunicilor, de multe ori în vârstă. Cine suferă mai mult în aceste cazuri, e lesne de înțeles, copiii. Numai în România, potrivit statisticilor, în cazul a 5 milioane de #copii, cel puțin un părinte e plecat la muncă în afara granițelor. 80% dintre ei suferă de nostalgie profundă. Consecințele sunt adesea, tragice, în fiecare an 40 de copii alegând să-și pună capăt zilelor în urma separării de părinți.

Merită oare copiii noștri acest sacrificiu? Merită copiii noștri să pună întotdeauna aceeași întrebare din fața unui monitor: ”Mamă, când vii acasă?” #badanta