Diplomatul francez Jean Monnet, unul dintre fondatorii Uniunii Europene spunea la un moment dat că, "dacă ar fi să o iau de la început cu formarea Uniunii Europene, aş începe de la zero, iar primul lucru cu care aş începe ar fi cultura."

Cuvintele politicianului francez par să devină tot mai actuale, după ce în ultimii cinci ani de criză economică, moneda euro s-a prăbuşit, şase state membre ale Uniunii Europene au ajus în imposibilitate de plată, iar partidele de extremă dreapta au câştigat tot mai mulţi susţinători, în ţări precum Franţa şi Finlanda.

În vremurile bune, politicienii europeni vorbeau de unitate şi întrajutorare, dar când criza economică a lovit puternic Grecia, au lăsat-o să se prăbuşească, în loc să o susţină.

Anunțuri
Anunțuri

Şi totuşi există o speranţă pentru salvarea unităţii europene. Săptămâna aceasta 180 de milioane de europeni au urmărit cu sufletul la gură concursul #Eurovision care se desfăşoară în acest an la Viena. Organizat iniţial ca o competiţie între şapte ţări, Eurovision a devenit cea mai urmărită competiţie non-sportivă din lume, depăşind ca număr de telespectatori chiar şi festivităţile de Anul Nou transmise de televiziunea chineză CCTV. La ediţia aniversară a împlinirii a 60 de ani de la prima gală Eurovision, a fost inivitată să participle chiar şi Australia. Eurovision a devenit astfel un fenomen global, cu implicaţii nu doar muzicale ci şi sociale, politice şi economice.

Concursul Eurovision poate fi considerat drept un model în ceea ce priveşte construcţia unei noi Uniuni Europene.

Anunțuri

Competiţia este mult mai eficientă decât orice altă instituţie europeană, atunci când vine vorba de acceptarea ţărilor est europene, toleranţă faţă de musulmani, emigranţi şi minorităţile sexuale.

Cu zeci de ani înaintea tratatului de la Maastricht, Euroviziunea a oferit un exemplu în ceea ce înseamnă multiculturalitate, diversitate, unitate şi libetate. Ruslana, cântăreaţa ucrainiană care a câştigat Concursul Eurovision în 2004, a devenit unul din liderii Revoluţiei Portocalii care a înlăturat regimul lui Viktor Ianukovici.

Atunci când Conchita Wurst, un travestit austriac, a câştigat competiţia organizată la Copenhaga anul trecut, a declarat că dedică victoria "tuturor celor care cred într-un viitor paşnic şi libertate". Nu este primul concurent aparţinând minorităţilor sexuale care câştigă Euroviziunea.

În 1998, transexualul israelian Dana Internaţional a câştigat competiţia. Eurovision a făcut mai mult decât atât. Într-o perioadă în care resentimentele faţă de musulmani sunt în continuă ceştere în rândul europenilor, în 2003, competiţia a fost câştigată de către concurenta suedeză de origine marocană, Loreen Talhaoui.

Anunțuri

Pobabil că nu o s-o vedem niciodată pe Conchita Wurst la preşedinţia Consiliului Europei, însă liderii europeni să ia drept exemplu modul în care artistul austriac a reuşit să redea speranţa unor europeni dezamăgiţi de tot ceea ce înseamnă în prezent Uniunea Europeană.

De la prosperul Franfkurt, la datornica Atenă, toţi europenii şi-au pierdut încrederea în unitatea, prosperitatea şi diversitatea promovată de politicienii europeni. Se pare că singura speranţă pentru viitorul Uniunii Europene a rămas concursul Eurovision din acest weekend, de la Viena. #Uniunea Europeana #Muzica