Recunosc, am citit cu groaza toate comentariile de pe internet referitoare la modul in care functioneaza consulatul Romaniei la Milano. Sute de plangeri, articole scrise de romani furiosi, zeci de ore la coada, functionari care iti intorc spatele si inca multe alte probleme, toate gasite la o cautare rapida pe google.

Asa ca in momentul in care un prieten mi-a zis ca trebuie sa mearga astazi la Consulatul de la Milano pentru a legaliza niste acte, am fost destul de curioasa de cum o sa se descurce. Caci parea un fel de drum al Golgotei, in Vinerea Mare, sa incerci sa iti faci drum la consulatul Romaniei din Milano. L-am atentionat pe amicul meu ca trebuie sa ajunga la prima ora la consulat, sa se inscrie pe niste liste de asteptare si abia apoi sa vada daca prinde rand.

Anunțuri
Anunțuri

Dar neaparat sa fie acolo cu noaptea in cap, caci asa ziceau toate forumurile romanilor din zona Lombardiei. Daca nu ajungi foarte de dimineata risti sa fii obligat sa te intorci in alta zi ca nu mai prinzi rand. L-am mai sfatuit sa se inarmeze cu rabdare, sa evite sa intre in contact cu diversele personaje care iti ofera loc in fata contra unei sume de bani si sa mai fie atent si la persoanele de etnie roma care ghicesc in palma, caci poate risca sa ramana fara portofel. Asa scria pe grupurile de discutii, asa i-am zis si eu amicului cu pricina.

Azi dimineata m-am trezit cu noaptea in cap, curioasa daca prietenul a rezolvat ceva sau se lupta inca cu birocratia si cu cozile imense de la consulat. Nu l-am sunat imediat, ci am asteptat pana la ora zece, ora Italiei si am pus mana pe telefon.

Anunțuri

Mi-a raspuns senin ca mai are doua persoane in fata si depune actele, dar ca ma suna dupa ce termina formalitatile. Nedumerita am inchis si am asteptat cu nerabdare sa aflu care-i smecheria de s-a miscat asa repede. Pe la 10.30 m-a sunat la fel de voios, era in drum spre gara cu actele facute si cu buzunarul gol ce-i drept, caci au fost cam scumpe. La intrebarile mele despre cozi, imbranceli, liste de asteptare, intermediari si alte grozavii despre care citisem pe net mi-a raspuns ca nici pomeneala. A ajuns pe la ora 7 la consulat si a tot cautat lista de asteptare, dar nu a gasit-o. Deja erau cam 50 de persoane in momentul in care a ajuns si majoritatea erau la fel de nedumeriti ca nu se face nici un fel de lista. La un moment dat a aparut un functionar care nu parea deloc recalcitrant, le-a dat fiecaruia formularele in functie de ce documente solicitau si apoi au asteptat ora 9.00, ora oficiala de deschidere a programului de lucru cu publicul. Totul a decurs foarte rapid, functionarii s-au purtat corect si i-au oferit informatiile cerute, iar actele au fost eliberate in 15 minute dupa depunere.

Anunțuri

Singurul lucru care l-a necajit a fost pretul mult prea mare solicitat ca si taxe consulare.

Uimita am inchis telefonul si am inceput sa recitesc sutele de comentarii de pe net. Nu se potriveau deloc cu spusele amicului meu. Dar concluzia este una singura: In Vinerea Mare, consulatul Romaniei la Milano a functionat foarte bine, functionarii au fost amabili si romanii care au fost acolo, multumiti. Nu stiu daca toate acestea s-au intamplat pentru ca este o zi sfanta, pentru ca au fost mai putin de 100 de oameni la coada, sau pentru ca asa a fost sa fie. Si nici nu pot sa cred ca toti cei care s-au plans pe net nu au avut nici un pic de dreptate. Dar, cel putin astazi, unui amic nu i-a fost rusine ca este roman si ca are de-a face cu consulatul din Milano.