Sistemele de sănătate din statele membre UE sunt finanţate prin contribuţii publice sau prin contribuţii directe. Fiecare stat membru şi-a dezvoltat propriile mecanisme de finanţare. Aceste sisteme de finanțare sunt supuse în permanență modificărilor urmare faptului că, aceste state sunt într-o continuă evoluție și schimbare, atât în ceea ce privește profilul bolilor cât și a resurselor necesare vindecării și /sau ameliorării acestora.

În Europa nu există în prezent sisteme de sănătate care să fie finanţate în exclusivitate din resurse publice sau private, finanţarea realizându-se din mai multe surse, atât publice cât şi private.

Anunțuri
Anunțuri

Astfel, sistemele de sănătate la nivel european sunt finanţate din mai multe surse, îmbinând finanţarea de la bugetul de stat, din asigurările sociale de sănătate publice şi private, coplata sau plata directă a serviciilor medicale de către pacienţi. Deși aceste sisteme de finanțare diferă de la o țară la alta, comun acestora este nevoia unui mecanism complex de finanțare a sănătății, de o forță de muncă bine pregătită și plătită în mod adecvat, de informații fiabile pe care să se bazeze deciziile și politicile în domeniul sănătății, precum și de logistica și tehnologia necesară pentru a livra medicamente și servicii medicale de calitate.

Sistemul de sănătate din România este finanțat din resurse financiare publice și private, preponderența majoritară fiind a celor publice, din acestea cea mai mare parte fiind administrată de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Anunțuri

Deşi finanţarea din resursele financiare publice reprezintă o importantă sursă de finanţare a sistemului de sănătate, în România ca şi în majoritatea ţărilor din Europa, principala sursă de venituri publice destinate sănătăţii sunt contribuţiile de asigurări sociale de sănătate. Astfel, similar majorității statelor membre UE și în România funcționează un sistem de asigurări sociale de sănătate, cu venituri din cote de asigurări de sănătate colectate într-un fond unic.

Prin reglementările legale naţionale, statele membre UE au instituit obligaţia plăţii unei contribuţii de asigurări sociale, astfel încât aceste sisteme să îşi poată realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura asistenţa medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Mecanismele actuale care stau la baza acoperirii costurilor din sistemul de sănătate la nivelul statelor membre UE, au la bază latura de solidaritate socială.

Anunțuri

Potrivit acestui principiu, toţi cetăţenii, indiferent de veniturile pe care le realizează au dreptul la protejarea sănătăţii. Finanțarea asistenței medicale în România este asigurată în principal din bugetul FNUASS, completată cu sume de la bugetul de stat, precum și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății. În cazul celor private, majoritatea resurselor financiare provin din plăți directe, respectiv coplăți sau tarife pentru servicii.

Îmbolnăvirile datorate unui accident de muncă sau unei boli profesionale sunt acoperite prin bugetul asigurărilor sociale de stat din Fondul de risc pentru accidente de muncă și boli profesionale, gestionat de Casa Națională de Pensii Publice. În prezent în România, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat.

Sursa: Raport Curtea de Conturi #sistem de sanatate #Finante