Circulaţia mărfurilor în interiorul Basarabiei a cunoscut un avânt puternic în anii 1812-1828, valoarea comerţului intern ridicându-se la 3,639 milioane ruble. Din anul 1831, comercianţii s-au organizat în ghilde (bresle). Pornind de la interesele generale ale statului, guvernul ţarist a acordat negustorilor locali înlesniri privind impozitele de ghildă, a stabilit comerţul fără accize pentru vinurile din struguri, a scutit de taxe vamale exportul de vite, a înfiinţat un şir de puncte la graniţă pentru facilitarea desfacerii directe a producţiei agricole. De această situaţie au profitat din plin negustorii locali, precum şi cei din guberniile vecine (în special cei din Odesa), care erau atraşi de rentabilitatea activităţii comerciale.

Anunțuri
Anunțuri

Ţinutul întreţinea strânse legături comerciale cu Odesa, livrându-i mari cantităţi de cereale, plante producătoare de uleiuri eterice, vin, tutun, produse animale, importând de acolo articole industriale. O circulaţie a mărfurilor similară se dezvoltă în raporturile economice cu guberniile ruseşti centrale şi cu statele străine. După desfiinţarea autonomiei ţinutului, comerţul a înregistrat un declin considerabil, valoarea tranzacţiilor reducându-se la aproape 419 mii ruble, în anul 1850, cu o uşoară creştere în perioada următoare (1,136 milioane la 1885).

Importurile realizate de comercianţii şi proprietarii basarabeni priveau în special lemnul de construcţie, diverse unelte şi maşini industriale, coase, stofe, unelte din fier etc. Din guberniile ruseşti erau aduse materiale de bumbac şi de lână, metale, încălţăminte, din Caucaz petrol, din Ucraina zahăr etc.

Anunțuri

Exporturile erau compuse, aproape în întregime, din cereale: grâu, orz, secară, porumb. În direcţia nord şi nord-vest (spre provinciile austriece, Polonia şi landurile germane) se expediau, mai ales, vite, lână, slănină, iar spre sud-vest şi sud (prin porturile dunărene, Akkerman şi Odesa) cereale şi produse animaliere. În guberniile ruseşti se bucurau de mare popularitate vinurile basarabene, care au pătruns, la sfârşitul secolului al XIX-lea, şi pe pieţele occidentale. Astfel, în 1891-1893, producătorii basarabeni au vândut anumite cantităţi de vin chiar şi pe piaţa franceză.

La începutul anilor ’60 ai secolului al XIX-lea, 60% din exportul Basarabiei era constituit din produsele agricole şi 40% din cele rezultate din creşterea animalelor. În acelaşi timp, Basarabia realiza un excedent semnificativ al valorii exporturilor asupra importurilor. De pildă, în anul 1900, în provincie au fost importate mărfuri în valoare de 1,8 milioane ruble, iar de aici s-au exportat produse în valoare de 7,5 milioane ruble.

Anunțuri

La începutul secolului XX, Basarabia producea 2,5% din cantitatea totală de cereale realizate de guberniile europene ale imperiului, în timp ce exportul ei constituia 10-14% din exportul de cereale al întregii Rusii. Totuşi, acest atu economic nu a avut repercusiuni deosebite asupra nivelului de trai al populaţiei autohtone, profiturile acumulându-se în vistieria statului şi în mâinile comercianţilor, de obicei, neromâni. #Rusia #Finante