Deocamdată, România este una dintre țările în care capitala reprezintă principalul centru economic. Totuși, în ultimele două decenii, centrele regionale precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași au cunoscut o dezvoltare economică destul de importantă și au început să rivalizeze cu municipiul București în unele domenii. Concurența este un lucru benefic pentru dezvoltarea economică a oricărei țări, în multe state ale lumii existând rivalități economice între capitale și alte orașe importante. Astfel, în Europa sunt binecunoscute rivalitățile dintre Roma și Milano (Italia), Madrid și Barcelona (Spania), Berlin și Frankfurt sau Munchen (Germania), Amsterdam și Rotterdam (Olanda), Stockholm și Goteborg (Suedia) sau Lisabona și Porto ( Portugalia).

Anunțuri
Anunțuri

În ultima perioadă și în România a început să se contureze o competiție tot mai mare între capitala București și Cluj-Napoca (capitala istorică a Transilvaniei), iar unii specialiști sunt de părere că există șanse mari ca reședința județului Cluj să devină al doilea pol socio-economic la nivel național. Potrivit unei analize a publicației capital.ro, există mai multe semne care arată că această rivalitate este în creștere. În primul rând, din punct de vedere demografic, Cluj-Napoca este singurul dintre orașele mari ale țării unde populația a crescut în ultimele două decenii, același lucru fiind valabil și pentru localitățile învecinate (Florești-cea mai mare comună din România, Apahida, Baciu, Chinteni, Gilău, Jucu sau Feleacu).

Diferențe există între cele două orașe, dar acestea devin tot mai mici.

Anunțuri

Statisticile oferite de INS nu dau situații exacte doar pentru orașul Cluj-Napoca ci pentru întregul județ Cluj, de aceea diferențele față de Capitală apar mai mari decât în realitate. În 2015, salariul mediu net era 2.556 lei în București și 2.060 lei în județul Cluj, iar rata șomajului a fost de 1,9 % în capitală, respectiv 2,3 % în Cluj. Producția industrială a cunoscut o creștere mai mare în Cluj, în 2015 față de 2014 comparativ cu municipiul București.

Deasemenea, exporturile pe cap de locuitor la nivelul județului Cluj, au cunoscut o majorare semnificativă anul trecut față de 2014 (plus 18 la sută), față de 14,9 % în București. Aici trebuie menționat faptul că produsele din industria IT, care reprezintă unul dintre motoarele economice în Cluj-Napoca, nu sunt luate în considerare la exporturi, deoarece aceste produse sunt incluse la servicii și nu trec prin vamă.

Dinamica economică a unui oraș sau regiuni se reflectă în produsul intern brut pe cap de locuitor, iar la acest capitol județul Cluj se află la 50 % față de București, dar dacă scoatem din calcul celelalte localități ale județului, în municipiul Cluj-Napoca, PIB/locuitor este aproape egal cu cel din capitala României.

Anunțuri

Factorul decisiv care ajută Bucureștiul să aibă cifre mult mai mari la unele capitole este faptul că majoritatea companiilor mari au sediul social în capitală deși activitățile de producție sau servicii nu se află acolo.

Rivalitatea continuă și din punct de vedere socio-cultural și sportiv. Cele două orașe sunt primele centre universitare ale României, orașele cu infrastructura cea mai dezvoltată ( autostrăzi, aeroporturi- primele două aeroporturi ale țării sunt aeroporturile internaționale „Henri Coandă” din București și „Avram Iancu” din Cluj-Napoca). Cele două orașe dispun și de cea mai bună infrastructură sportivă din România (Național Arena și Cluj Arena, dar și cele mai mari săli polivalente). Concluzia este că apariția unui al doilea pol de dezvoltare economică nu poate fi decât benefică pentru România. #Romani de pretutindeni #Finante #Evaluare