Declaraţiile după Ecofin, reuniunea miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană, sunt total contradictorii. Ministrul român de finanţe spune că negocierile pentru un nou acord continuă, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene (CE) spune nu prea mai este timp până la toamnă pentru reforme.

Imediat după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), ministrul Orlando Teodorovici postat pe contul său de #Facebook că "acordul cu FMI şi CE continuă", referindu-se la acordul României cu FMI şi Comisia Europeană, în condiţiile în care evaluarea Comisiei Europene a fost una negativă, iar delegaţia FMI nici nu a mai venit în România, însuşindu-şi raportul Comisiei Europene, raport ce a fost prezentat cu ocazia reuniunii Ecofin de ieri.

Anunțuri
Anunțuri

Vicepreşedintele Comisiei Europene, cel care a ieşit ieri la declaraţiile de presă, este vorba despre Valdis Dombrovskis nu era aşa de optimist ca şi Teodorovici. Asta pentru că acordul României cu FMI şi CE expiră peste două luni, în septembrie 2015, iar Dombrovskis consideră că perioadă rămasă este prea mică pentru ca autorităţile române să mai poată lua măsuri care să diminueze deficitul programat pentru anul 2016, Dombrovskis apreciind că va fi vorba despre un deficit de 3% din PIB, iar Teodorovici de 2,5% din PIB. Problema mare este că România convenise deja cu Comisia Europeană pentru 2016 un deficit de numai 1,2% din PIB iar, acum, această ţintă de deficit se dovedeşte doar o altă declaraţie minicinoasă a României.

Comisia Europeană este sceptică în privinţa creşterii bruşte a deficitului, căci această creştere mare şi bruscă ar afecta foarte mult piaţa, "Nu este o veste bună pentru pieţe această creştere uriaşă" declara, la conferinţa de presă de ieri de după reununiunea Ecofin, Dombrovskis.

Anunțuri

Practic, creşterea aceasta a deficitului cu peste un punct procentual în doar câteva luni va crea un şoc pe piaţa românească, care va trece printr-o criză de lichidităţi, iar timpul scurt în care are loc această creştere nu permite societăţilor şi jucătorilor de pe piaţă să-şi ia măsurile ce se impun pentru a preîntâmpina o creştere a lichidităţilor. În consecinţă, fie vor fi blocaje foarte mari de plăţi, fie vom asista la o creştere foarte serioasă a cursurilor valutare, în încercarea de a înlocui lichidităţile în monedă naţională, care vor intra în criză cu lichidităţi valutare.

Preşedintele Klaus Ioahnnis nu a promulgat încă noul Cod Fiscal, el mai având doar o săptămână la dispoziţie pentru a-l promulga, ca să şi intre în vigoare, căci Legea Românească spune că legiferările în domeniul fiscal nu pot fi promulgate cu mai puţin de şase luni înainte de intrarea efectivă a lor în funcţie. Astăzi preşedintele Iohannis a avut o amplă consultare cu specialiştii BNR cu privire la acest nou cod fiscal.

Anunțuri

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu este nici el foarte mare susţinător al noului cod fiscal: "Nu vedem încă date care să ne ajute pe noi să susţinem măsurile impuse de acest cod fiscal" a declarat acesta. Îngrijorarea este legată de un deficit de 12 miliarde de euro, care ar putea produce un şoc puternic economiei româneşti, dacă nu se găsesc măsuri economice viabile care să acopere aceste deficite.

Trebuie spus că, din punctul de vedere al deficitului bugetar, România este în topul ţărilor europene cu cel mai mic deficit, multe ţări având deficite de zeci de ori mai mari decât cel al României, ceea ce le-a permis şi o dezvoltare rapidă, deşi Tratatul de la Maastricht, "constituţia" Uniunii Europene, impune ţărilor membre un deficit de 3%, România, chiar şi cu noul cod fiscal, încadrându-se lejer în acest statuat deficit.



#Comisia Europeana #Finante