Se cunoaşte de foarte multă vreme că adevăratele cauze ale cutremurelor le reprezintă mişcarea plăcilor tectonice din care este formată suprafaţa Pământului. Cele aproximativ 20 de plăci plutesc permanent şi încet pe roca topită, de o consistenţă semifluidă, din interiorul Pământului. De aceea, locurile în care se îmbină cel puţin două astfel de plăci sunt renumite pentru cutremure.

În timpul deplasării lor, marile mase de rocă se agaţă unele de altele, iar roca se întinde până în momentul în care plăcile reuşesc să se desprindă una de alta, provocând un şoc uriaş. Există două procese prin care rocile de sub crustă pot interacţiona: subducţia, ceea ce înseamnă că o rocă intră sub altă rocă şi se distruge treptat şi expansiunea, care reprezintă îndepărtarea plăcilor tectonice unele de altele, lucru care duce la formarea altei cruste.

Anunțuri
Anunțuri

România se află pe un teritoriu în care se intersectează trei plăci tectonice: Indo-Asiatica, Africana şi Euroatlantica. În Vrancea, aceste plăci se ating şi de aici se propagă mişcările telurice, care sunt resimţite uneori şi în ţările vecine. În Banat şi Transilvania, undele seismice sunt resimţite mai slab, deoarece aceste regiuni sunt protejate de munţii Carpaţi, însă Moldova şi Câmpia Română sunt mult mai expuse.

După Lisabona, Bucureştiul se află pe locul doi pe lista capitalelor care reprezintă un grad mare al expunerii la #Cutremur, de acest lucru făcându-se vinovate clădirile construite până în anul 1963, pentru că până la acea dată, în construcţii, nu se ţinea cont de un eventual risc seismic. De asemenea, clădirile construite înainte de 1940 reprezintă un grad înalt de risc seismic, iar Bucureştiul s-ar putea transforma foarte uşor în ruine dacă ar fi lovit de un cutremur cu magnitudinea de peste şapte grade pe scara Richter.

Anunțuri

Experţii de la Institutul pentru Fizica Pământului ne liniştesc însă, deoarece ei consideră că nu există riscul unui cutremur de magnitudine mare în viitorul apropiat. Ei spun că se aşteaptă la un cutremur foarte adânc, la peste 130 de km. în scoarţa Pământului, însă că aceste tipuri de seisme nu au puterea de a produce pagube majore.