În ziua de 10 februarie 1947, la Paris, în palatul Ministerului de Externe al Franţei, au fost semnate tratatle de pace între ţările aliate Anglia, Franţa,Uniunea Sovietică, SUA, Polonia,Grecia, Iugoslavia şi Cehoslovacia pe de o parte şi ţările învinse în cel de - Al Doilea Război Mondial, Italia, Bulgaria, Ungaria, Finlanda şi România.

Ţării noastre nu i-a fost recunoscut statutul de stat cobeligerant deşi, din data de 23 august 1944 şi până la sfârşitul războiului şi-a adus o contribuţie semnificativă şi plină de sacrificii la victoria împotriva Germaniei naziste.

În această perioadă, România a pierdut peste 170.000 de ostaşi, situându-se pe locul al patrulea între ţările aliate în ceea ce priveşte efortul de război, după URSS, Anglia şi SUA.

Între aprilie 1944 şi februarie 1947, clasa politică română şi regele Mihai au dus o aspră luptă în plan diplomatic pentru retrocedarea către ţara noastră a teritoriului Transilvaniei de Nord, cedat Ungariei în 1940, în urma presiunilor Germaniei şi ale Italiei.

Anunțuri
Anunțuri

La încheierea Tratatului de Pace, România a fost reprezentată de o delegaţie din care au făcut parte Gh.Tătărescu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Stefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu.

Întoarcerea Transivaniei de Nord către România a reprezentat unul dintre puţinele succese diplomatice de atunci ale ţării noastre, care a rămas în continuare ciuntită teritorial de către URSS, care ocupase cu forţa în 1940, cu acordul Germaniei naziste, străvechile ţinuturi româneşti Basarabia, #bucovina de Nord, Herţa, cu toate că iniţial poziţia aliaţilor occidentali SUA şi Marea Britanie, era de a nu recunoaşte nici o modificare teritorială survenită după 1 septembrie 1939, data izbucnirii războiului mondial.

Occidentul şi-a schimbat radical atitudinea, ajungând să fie de acord cu anexarea de către URSS a acestor teritorii româneşti, după notele ultimative date guvernului român în 26 -27 iunie 1940, acel ultimatum sovietic fiind numit cu ipocrizie în Articolul 1 din Tratatul de Pace din februarie 1947, "Acordul sovieto - român din 28 iunie 1940".

O altă decizie nedreaptă a aliaţilor, consfinţită în Tratatul de Pace, a fost aceea de a obliga România să cedeze Bulgariei Cadrilaterul (sudul Dobrogei)

Aşa se face că, deşi Bulgaria fusese aliata Germaniei în război, ea a fost singura printre aliaţii lui Hitler căre a ieşit din această conflagraţie cu un câştig teritorial, şi acesta pe seama României.

Tratatul mai prevedea pentru România obligaţia de a da URSS despăgubiri în sumă de 300.000.000 dolari SUA, plătibili într-o perioadă de 8 ani.

În realitate, URSS a scos din România bunuri şi valori mult mai mari, atât în urma înfiinţării unor aşa zise "societăţi mixte sovieto- române" prin care se legaliza jaful generalizat asupra bogăţiilor ţării noastre în special a petrolului, cărbunelui, uraniului, lemnului, sării, dar şi a unor produse industriale, agricole şi alimentare, pe lângă alte bunuri transferate direct în această ţară după bunul ei plac.

S-a ajuns până la confiscarea de către sovietici a recuzitei Teatrului Naţional din Bucureşti şi transportarea acesteia la Moscova.

Nu vom şti poate niciodată, care au fost dimensiunile reale ale jafului sovietic în România...

La scurt timp după încheierea acestui Tratat de Pace, URSS avea să se înstăpânească pentru o lungă perioadă în România pe care o ocupa militar şi o domina în plan economic .

Anunțuri

În perioada care a urmat a fost abolită monarhia iar regele Mihai a fost silit să părăsească ţara,care a fost declarată "Republică Populară", a fost naţionalizată total economia ţării, a fost instaurată "dictatura proletariatului" (un eufemism pentru a desemna dictatura slugilor din partidul comunist, care se căţăraseră la putere cu ajutorul tancurilor sovietice).

A fost perioada cea mai neagră din istoria României moderne, care avea să se sfârşească în urma unei revoluţii sângeroase anticomuniste, în decembrie 1989. #Basarabia #Comunism