În rezultatul luptei pentru emancipare naţională şi culturală, prin Constituţia austriacă din 4 martie 1849 a fost constituit ducatul autonom al Bucovinei. Evident, de dorinţele bucovinenilor la Viena într-o oarecare măsură s-a ţinut cont. Prin contactele personale cu reprezentanţii cercurilor guvernate, pe care le deţinea în capitala Austriei Eudoxiu Hurmuzachi, viitorul mare istoric, dar şi prin activitatea neobosită desfăşurată la Cernăuţi de către fraţii acestuia Gheorghe şi Alexandru, guvernul central a permis inaugurarea catedrelor de limba română în cadrul Liceului german de stat, deschis în capitala Bucovinei în 1808 şi în cadrul Institutului Teologic.

Anunțuri
Anunțuri

Aceasta a fost o mare victorie pentru românii bucovineni, mai ales că titular al catedrei de limba română de la Liceul german de stat a devenit profesorul transilvănean Aron Pumnul, care va griji până în ultimele zile ale scurtei sale vieţi de crearea şi cultivarea intelectualităţii româneşti din Bucovina.

O altă victorie a paşoptiştilor bucovineni a constituit-o editarea, la Cernăuţi, a gazetei româneşti pentru politică, religie şi literatură „#bucovina” (4 octombrie 1848 - 20 septembrie 1850).

Înfiinţată de fraţii Alexandru şi Gheorghe Hurmuzachi, ziarul apărea în limba română şi germană, ca autorităţile habsburgice să cunoască doleanţele românilor din Bucovina şi a devenit o tribună de luptă pentru apărarea intereselor naţionale ale românilor bucovineni.

Câştingând colaborările prestigioase ale lui Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Gheorghe Sion, George Bariţiu, Costache Negri, Costache Conachi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Vasile Pogor, Andrei Şaguna, Andrei Mureşanu, Aron Pumnul etc., ziarul se adresa în paginile sale „întregului neam românesc, apăra interesele naţiunii române , cuprindea în sfera sa de activitate, în totalitate, spaţiul în care locuiau românii, făcând abstracţie de hotarele politice, impuse vremelnic de marile imperii cu care ne învecinam”.

Anunțuri

Un impuls benefic l-a dat afirmării limbii şi dezvoltării literaturii române în fostul ţinut moldovenesc aservit de habsburgi, crearea, la 2 mai 1862, a „Reuniunii româneşti de leptură în Cernăuţi”. Proiectul acestei societăţi literare l-au elaborat încă în 1861 tinerii intelectuali români Ion Gh. Sbiera, Orest Reni, Leon Popescu, Leon Ciupercovici şi baronul Nicolai Vasilco. Programul „Reuniunii...” a fost iniţial următorul: „În special şi precizat, după cum e lămurit mai deaproape în statute, scopul Reuniunii este: de a da inteleginţii naţionale din patrie posibilitatea de a cunoaşte produsele literaturii române din toate ramurile, de a alege şi a studia foile şi cărţile acesteia, de a fi, prin urmare, un mijloc de întâlnire pentru toţi compatrioţii doritori de a urmări propăşirea culturii naţionale, toate mişcările şi manifestările geniului român, de a-şi lămuri, prin conversaţiune şi dezbatere, ideile, de a se consulta frăţeşte despre toate obiectele, care se ţin de ramul artelor, ştiinţelor şi al literaturii” #identitate națională