În Imperiul Rus au avut loc schimbări fundamentale. Revoluţia liberală din februarie-martie 1917 a creat premise solide pentru dezvoltarea mişcărilor democratice şi naţionale atât în #Rusia propriu-zisă, cât şi la periferiile imperiului. În urma răsturnării ţarismului, masele populare au cucerit numeroase drepturi politice: li­ber­tatea adunărilor, mitingurilor, demonstraţiilor, asocierii, cuvântului, presei etc. În primele zile ale revoluţiei, în capitala imperiului s-au constituit organele Guvernului Pro­vi­zo­riu al noii Rusii. Însă Mihail Voronovici, Guvernatorul Basarabiei, a încercat să împiedice publicarea în ziarele locale a manifestului privind abdicarea ţarului.

Anunțuri
Anunțuri

La 6 martie 1917, Guvernul Provizoriu l-a numit, în calitate de Comisar gubernial, pe moşierul Constantin Mimi (preşedintele Direcţiei zemstvei guberniale), iar ca adjunct pe proprietarul Vladimir Cristi (membru al Partidului socialiştilor re­vo­lu­ţio­nari). Din cei opt comisari judeţeni din Basarabia, cinci proveneau din rândul marilor proprietari. Funcţionarii şi membrii organizaţiilor gu­ber­niale şi judeţene ţariste, cu excepţia poliţiei şi jandarmeriei, au fost menţinuţi în posturile lor.

La 10 martie 1917, la Chişinău, a avut loc o demonstraţie cu participarea a câteva mii de oameni ai muncii şi soldaţi ai garnizoanei. Participanţii au smuls de pe faţadele in­sti­tu­ţii­lor oficiale şi întreprinderilor private firmele cu însemnele ţariste, scandând lozincile: „Trăiască republica democrată!”, „Trăiască libertatea!”, „Jos tiranii!”.

Anunțuri

Demonstraţii similare au avut loc în Orhei, Ben­der, în alte oraşe şi târguri. În acelaşi timp, unele grupuri de localnici au devastat sediile jandarmeriei şi poliţiei ţariste.

Toate aceste manifestări purtau un caracter economic şi social. Într-o primă perioadă, având în vedere caracterul revoluţiei ruse, liderii basarabeni n-au formulat deschis obiectivul eliberării ţinutului de sub stăpânirea Rusiei ţa­ris­te sau burghezo-democratice. Însă, deja la circa o lună de la răsturnarea ţarismului, Congresul Uniunii Cooperativelor a adoptat, la 6-7 aprilie 1917, o rezoluţie prin care se cerea introducerea autonomiei administrative, culturale şi economice a Basarabiei şi dreptul de a utiliza limba română în toate instituţiile provinciei, precum şi constituirea unui organism legislativ (Consiliu sau Divan) al ţării. În acelaşi spirit s-au desfăşurat lucrările Congresului eparhial, între 19-25 aprilie 1917. Participanţii au revendicat autonomia politică a ţinutului, convocarea unui organism legislativ (Sfatul Ţării) şi desemnarea unui organ executiv (Consiliul Suprem).

Anunțuri

Pe de altă parte, agitatorii revoluţionari de diverse orientări (socialişti-revoluţionari, menşevici, social-democraţi internaţionalişti, bolşevici etc.) au început să con­sti­tuie organe ale puterii locale – Sovietele de deputaţi ai soldaţilor, ai muncitorilor şi ai ţă­ra­nilor. În a doua decadă a lunii martie a fost creat Sovietul Chişinău, aflat sub controlul menşevicilor şi eserilor. Către începutul lunii mai 1917 au fost organizate soviete în majoritatea localităţilor im­por­tante ale Basarabiei.