Majoritatea în conducerea Sovietelor o constituiau reprezentanţii partidelor de stânga (eserii, menşevicii, bundiştii), toţi, cu unele excepţii, de origine neromână. În timp ce reprezentanţii Guvernului Pro­vi­zo­riu doreau menţinerea integrităţii Rusiei Mari într-o formă republicană, cu un regim liberal, So­vie­tele militau pentru extinderea revoluţiei şi instaurarea unei republici multinaţionale, condusă de bur­ghe­zia mică şi mijlocie, muncitorime şi ţărănime.

Oratorii sovietelor încercau să-i convingă pe ro­mâ­nii basarabeni să susţină indivizibilitatea Rusiei, deoarece numai „republica democratică federativă va fi în stare să conducă neamul nostru la o viaţă fericită”.

Anunțuri
Anunțuri

În general, ideologia sovietică venea cu un dis­curs bine închegat, dar preponderent populist. Sovietele militau pentru încheierea imediată a unei „păci democratice”, trecerea pământului în mâinile ţăranilor, ziua de muncă de opt ore, majorarea sa­la­riilor, crearea sindicatelor, solidarizarea socială şi politică a muncitorilor. Se sublinia că toate aceste deziderate puteau fi realizate şi asigurate doar în cadrul Rusiei federative.

Noile organisme ale puterii locale din Basarabia se aflau în strânsă legătură şi în subordinea sovietelor din Petrograd şi Odesa. În luna mai 1917, în majoritatea localităţilor din Basarabia sovietele de deputaţi ai muncitorilor şi cele de deputaţi ai soldaţilor s-au unit în Sovietele de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor. Ceva mai târziu s-au format sovietele judeţene de deputaţi ai ţăranilor.

Anunțuri

În lunile care au urmat, în cadrul sovietelor s-a dus o luptă înverşunată între diverse forţe politice pentru acapararea controlului asupra organelor de conducere ale acestora. Treptat, sovietele s-au bolşevizat.

Un rol important în clarificarea situaţiei în lumea rurală l-a avut Congresul I gubernial al ţăranilor din Basarabia, care şi-a ţinut lucrările la Chişinău, între 21 şi 24 mai 1917. Au participat circa 500 de delegaţi, însă modul de desemnare a acestora a fost unul vicios. Deoarece alegerile s-au făcut pe criterii naţional-teritoriale, românii majoritari au fost reprezentaţi într-o proporţie mult inferioară cotei lor în totalul ţărănimii. Astfel, judeţul Chişinău, în care majoritatea sătenilor era de origine română, a trimis 45 deputaţi, iar judeţul Ismail, locuit de mai multe etnii, a desemnat 150 de reprezentanţi (câte trei deputaţi de la fiecare comună). Drept urmare, minoritarii (ucraineni, ruşi, bulgari, germani etc.) au obţinut posibilitatea de a influenţa desfăşurarea lucrărilor congresului.

Anunțuri

Deoarece adunarea a respins cererea ţăranilor moldoveni de a ţine discursuri în limba română, aceştia s-au retras de la lucrările congresului. În localul zemstvei guberniale, românii basarabeni şi-au inaugurat propria adunare, alegându-l preşedinte pe Ion Codreanu, iar vicepreşedinte pe Pantelimon Halippa. Ca urmare a unor tratative purtate între moldoveni şi Sokolov, reprezentantul primului ministru, asistat de Schmidt, reprezentantul mi­no­ri­tă­ţilor, delegaţii neromâni au acceptat ideea că moldovenii basarabeni au dreptul la autonomie. În consecinţă, la 22 mai, reprezentanţii ţărănimii române au revenit în sala în care se desfăşura Congresul gubernial. #Razboi