La 13 martie 1848, când revoluţia a izbucnit la Viena, Eudoxiu Hurmuzachi se afla în capitala Austriei, făcând cercetări istorice la arhivele de acolo. În corespundere cu concepţiile şi convingerile sale politice, el s-a înscris imediat în Garda naţională şi în Legiunea studenţilor din Viena, “două asociaţii politice care au contribuit la transformarea Austriei într-un stat democratic”. A făcut de gardă şi a participat la manifestări politice menite să schimbe vechile rânduieli din monarhie. Datorită atitudinii sale dârze, bucovinenii au apelat la serviciile lui Eudoxiu Hurmuzachi pentru a scutura jugul galiţian şi pentru a transforma Bucovina dintr-un cerc administrativ în ducat autonom.

Anunțuri
Anunțuri

Întors acasă, el s-a pus fără nici o ezitare în serviciul Bucovinei. Întreaga sa familie participa la mişcarea de eliberare naţională şi în jurul ei s-au grupat românii bucovineni în lupta pentru autonomie provincială şi bisericească, pentru drepturi şi libertăţi democratice.

Instituirea la 25 aprilie 1848 a unui guvern central responsabil, proclamarea libertăţii presei şi a adunărilor, formarea gărzilor civile şi organizarea de alegeri libere pentru Parlamentul de la Viena au produs un mare entuziasm la Cernăuţi. Directorul Liceului german de stat Anton Kral şi mai mulţi profesori de acolo au creat o gardă naţională compusă din liceeni. Însă aceşti, înarmaţi cu săbii şi ciomege, s-au dedat la spartul geamurilor, insultarea cetăţenilor paşnici, la jafuri şi acte de violenţă.

Anunțuri

Gărzii i-a fost impusă disciplina, când în fruntea ei s-au pus mazilii români Isăcescu şi Calmuţchi.

Prima manifestare mai însemnată a pornit din partea clerului bucovinean, nemulţumit de starea de lucruri din administraţia bisericească. Circa 200 de clerici s-au adunat la Cernăuţi şi au cerut ca episcopul să fie ales de o adunare compusă din clerici şi mireni, ca administrarea Fondului Bisericesc să-i fie încredinţată Consistoriului sub controlul statului, ca episcopia Bucovinei să se dezlipească de Karlowitz şi să fie subordonată canonic unei mitropolii, din care să facă parte toţi românii din Imperiul habsburgic. În scopul sprijinirii acestor revendicări şi al realizării lor, la acea întrunire a fost creat “Comitetul duhovnicesc” – primul organ revoluţionar bucovinean.

Doleanţele eparhioţilor au fost aduse la cunoştinţa episcopului, iar Hacman, constrâns de împrejurările politice, nu le mai putea trece cu vederea. El avea ştire că din “Comitetul duhovnicesc” făcea parte elita preoţimii bucovinene, distinşi profesori de la Institutul Teologic din Cernăuţi şi boieri patrioţi cu mare influenţă în rândurile populaţiei şi care se evidenţiau şi ca mari sprijinitori ai ortodoxiei, ca, de exemplu, Doxachi Hurmuzachi, proprietarul moşiei Cernauca.

Anunțuri

La 17 mai 1848 el trimite “Comitetului duhovnicesc” răspunsul său intitulat “Către preacucernica şi preacuvioasa adunare a clerului secular şi regular al Bucovinei în Cernăuţi”. Episcopul consimţea să-l elibereze din funcţia de secretar eparhial pe Konstantin Cehowski, care le purta românilor o ură făţişă, ca rezolvarea treburilor bisericeşti în cadrul Eparhiei Bucovinei să fie încredinţată în întregime Consistoriului ortodox, ca pe lângă cel puţin patru consilieri consistoriali oficiali, în procesul de administrare a eparhiei să mai fie antrenaţi cel puţin opt consilieri din rândul clerului secundar şi regular şi al personalului Institutului Teologic din Cernăuţi.

Răspunsul episcopului la doleanţele clerului ortodox român întrunit la Cernăuţi era primul rezultat practic al mişcării revoluţionare din Bucovina. #revolutie #revolutia de la 1848