După ce Sfatul Ţării a proclamat autonomia, la Iaşi au plecat, pe ascuns, Ion Pelivan, Vasile Ţanţu şi Onisifor Ghibu pentru a discuta cu oficialităţile române modalităţile de menţinere a ordinii în #Basarabia şi posibilităţile de acordare a unui ajutor financiar şi logistic din partea României. Liderii basarabeni s-au întâlnit, la 4-5 decembrie (st. n.), cu generalul Constantin Presan, şeful Marelui Stat Major, Alexandru Constantinescu, ministrul de Interne, şi cu Ion I. C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri. Reprezentanţii guvernului au arătat că, aflându-se sub presiunea, pe de o parte, a forţelor militare ale Puterilor Centrale şi, pe de altă parte, a anarhiei revoluţionare din armata rusă, nu pot acorda basarabenilor un ajutor substanţial.

Anunțuri
Anunțuri

Brătianu i-a sfătuit să se adreseze ambasadorului francez Charles St. Aulaire. Acesta a ascultat solicitările de asistenţă privind restabilirea ordinii în Basarabia, precum şi de trimitere a unor instructori militari francezi pentru unităţile militare moldoveneşti, promiţând să organizeze o nouă întâlnire după ce se va consulta cu ceilalţi reprezentanţi ai Aliaţilor.

La 12 decembrie 1917 (st. n.), ambasadorul francez raporta la Paris că, împreună cu generalul Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România, a decis să pună la dispoziţia Sfatului Ţării instructori militari speciali pentru organizarea „armatei naţionale moldoveneşti”.

Mărturiile reprezentanţilor Antantei confirmă faptul că intenţiile iniţiale ale Sfatului Ţării constau în obţinerea unui ajutor în organizarea forţelor militare naţionale şi nu în introducerea unor „trupe străine”.

Anunțuri

Însă, după întoarcerea delegaţiei la Chişinău, situaţia a început să se deterioreze într-un ritm galopant. La 5/18 decembrie, în cadrul unor dezbateri furtunoase, Sfatul Ţării a conştientizat necesitatea luării rapid a unor măsuri concrete pentru combaterea anarhiei. În consecinţă, la 8/21 decembrie, guvernul basarabean a delegat doi reprezentanţi, Ion Pelivan, Directorul de Externe, şi Vladimir Cristi, Director de Interne, pentru a pleca la Iaşi. Această a doua delegaţie s-a aflat în capitala moldoveană o săptămână, având întâlniri cu liderii români şi reprezentanţii Antantei. Pelivan şi Cristi i-au specificat baronului Carlo Fasciotti, ministrul Italiei la Iaşi, că „noul stat intenţionează să lucreze în deplin acord cu Antanta (…). Ei au spus că Basarabia intenţionează să rămână unită cu restul Rusiei prin intermediul relaţiei federale”.

Generalul Berthelot menţiona că delegaţii basarabeni i-au solicitat să facă uz de influenţa sa pentru a-i ajuta să restabilească ordinea în Basarabia şi să instaureze controlul asupra arterelor de circulaţie.

Anunțuri

Pelivan a arătat generalului Şcerbaciov şi ambasadorului St. Aulaire că dintre toate unităţile basarabene, doar un singur regiment era loial Sfatului Ţării şi, din acest motiv, se impunea organizarea cât mai urgentă a armatei naţionale. Până la constituirea acesteia, I. Pelivan a propus să se apeleze la ajutorul cehilor, sârbilor sau ucrainenilor. St. Aulaire a arătat că unităţile cehilor şi ale sârbilor au alte obiective strategice şi resping ideea implicării în operaţiuni de pază şi poliţie pe teritoriul Rusiei, iar unităţile ucrainene abia se organizează şi nu sunt capabile să îndeplinească misiuni în Basarabia. Ambasadorul francez a propus să se apeleze fie la serviciile armatei române, fie la formaţiunile militare ale foştilor prizonieri transilvăneni, constituite la Kiev. S-a ajuns la concluzia că ultima variantă este cea mai bună, deoarece transilvănenii îmbrăcaţi în uniforme ruseşti nu vor provoca opoziţia deschisă a bolşevicilor sau frământări în rândul populaţiei. #Unire