Unul dintre cei mai reprezentativi poeţi bucovineni de la graniţa dintre secolele XIX – XX a fost #Tudor Robeanu (numele la naştere: Gheorghe Popovici), născut în Cernăuţi la 20 noiembrie 1863 şi săvârşit din viaţă, în mod tragic, la Munkacs (pe teritoriul Transcarpatiei de azi), în ziua de 12 iulie 1905. Studiile liceale şi superioare (dreptul) şi le-a făcut la Cernăuţi, continuându-le pe cele din urmă la Imsbruck şi Viena. Şi-a luat doctoratul în drept, a fost ales deputat în parlamentul vienez şi a redactat oficiosul austriac „Reihsblatt”. Angajat în lupta politică pentru emanciparea naţională a românilor bucovineni a condus, împreună cu Iancu Flondor, Partidul Naţional Român, creat la Cernăuţi în 1892.

Anunțuri
Anunțuri

Dezgustat de dezbinările care s-au produs la 1902 în rândurile românilor bucovineni, a părăsit Cernăuţii şi s-a stabilit la Bucureşti, apoi s-a sinucis.

Poet de formaţie convorbiristă, eminescianizant, fără a se referi la fapte istorice concrete, a căutat în versurile sale, imprimându-le o atmosferă de legendă, trecutul voivodal al Sucevei. Versurile şi le-a publicat în revista „Convorbiri literare” de la Iaşi, dar şi în periodicele bucovinene „Gazeta Bucovinei”, „Patria”, „Junimea literară”. În 1894 a publicat la Suceava volumaşul „Nuvelă de castel” iar în 1908, la trei ani după moarte, în colecţia „Minerva” din Bucureşti i-a apărut volumul „Poezii”, prefaţat de N. Iorga şi elogiat de I. Nistor şi G. Bogdan-Duică.

S-a remarcat ca un foarte prodigios autor de scrieri istorico-juridice, abordând primul anumite probleme de mare importanţă ştiinţifică privind organizarea juridică a românilor din epoca medievală, fapt pentru care a fost ales, în aprilie 1905, membru corespondent al Academiei Române.

Anunțuri

Un poet bucovinean de şcoală eminesciană a fost #Adrian Forgaci (1878, Roşa-Cernăuţi – 1905, Cernăuţi). După studiile liceale făcute la Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Graz, a urmat Conservatorul şi Universitatea din Viena, pe care nu le-a absolvit din cauza lipsurilor materiale. Fiu de învăţător, cu sănătatea şubrezită, s-a întors din capitala Austriei la Cernăuţi şi a activat intens în cadrul Societăţii muzicale române „Armonia”, fondată încă în 1882. Versurile cu tematică patriotică, îndeosebi istorico-legendară, le-a publicat în Almanahul Întrunirii Academice „Bucovina” pe anii 1903 şi 1905, precum şi un admirator al primelor creaţii poetice ale lui Octavian Goga. A murit la vârsta de numai 27 de ani şi nu şi-a văzut versurile adunate în volum. Un animator cultural bucovinean Filimon Taniac a scos în 1939 la Suceava „Poeziile lui Adrian Forgaci” (vol. I – III, cu o schiţă biografică).

Activând în cadrul „Armoniei” din Cernăuţi şi fiind la începutul secolului al XX-lea sufletul acestei societăţi, Adrian Forgaci a pus pe note unele poezii de Mihai Eminescu. #poeți bucovineni