Copiii românilor se înscriau mai mult la şcoli şi instituţii private, ca internatul Societăţii „Şcoala Română”, înfiinţată în 1884. Azilul de băieţi români, Institutul Şcolii Române, sau deprindeau buchisirea în cadrul cabinetelor de lectură şi al şcolilor populare deschise prin sate de către Societatea pentru cultura şi literatura română din #bucovina, un rol important jucându-l în aceasta activistul numitei Societăţi George Tofan, care a condus şi revista „Şcoala” ce apărea din mai 1911. În aşa localităţi înstrăinate ca Panca, Comăreşti, Costeşti şi Mihalcea a deschis până la declanşarea primului război mondial şcoli particulare româneşti Societatea mazililor şi răzeşilor.

Anunțuri
Anunțuri

Odată cu sporirea numărului de şcoli, cu dezvoltarea, în genere, a învăţământului, a crescut simţitor în numărul ştiutorilor de carte, iar în rezultatul acestui fapt, dar şi în consecinţa luptei politice, pe care o desfăşurau de la sfârşitul secolului al XIX-lea intelectualii români (în 1892 a fost creat Partidul Naţional Român), la Cernăuţi şi în alte localităţi din Bucovina au început să apară o mulţime de ziare şi reviste româneşti. Anume în perioada 1865-1918 publicistica bucovineană a cunoscut o adevărată explozie, remarcându-se prin diversitate, orientare politică naţională, combativitate, civism, probitate şi deschidere spre modernitate.

Astfel, sunt de menţionat, mai întâi de toate, publicaţiile social-politice: „Revista politică”, Suceava (1886-1891; 1910-1911), „Gazeta Bucovinei”, Cernăuţi (1891-1897), „Patria”, Cernăuţi (1897-1900; 1909-1910), „Timpul”, Cernăuţi (1900-1901), „Privitorul”, Viena – Brünn – Cernăuţi (1902-1903), „Voinţa poporului”, Cernăuţi (1902-1908), „ Lupta”, Cernăuţi (1906-1910), „Românul”, Cernăuţi (1908-1909), „Foaia poporului”, Cernăuţi (1909-1919).

Anunțuri

Apar, desigur şi publicaţii destinate ţăranilor: „Amicul poporului”, Cernăuţi (1878-1896), „Steluţa”, Corovia (1883-1884), „Deşteptarea”, Cernăuţi (1893-1904); religioase: „Candela”, Cernăuţi (1882-1944); pedagogice: „Şcoala”, Cernăuţi (1911-1914); cultural-literare: „Foaia Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina”, Cernăuţi (1865-1869), „Aurora Română”, Cernăuţi (1881-1882; ianuarie-august 1884), „Revista Bucovinei”, Bucureşti (1916).

Evident, în această perioadă se încheagă şi o presă literară, în jurul căreia au gravitat tinerii scriitori români bucovineni.

În ianuarie 1892 la Cernăuţi a ieşit de sub tipar primul număr al revistei „Tinerimea Română”, care îşi propunea să apară de două ori pe lună şi să-i grupeze în jurul ei pe tinerii scriitori români din Bucovina. Spre regret, a apărut un singur număr litografiat, dar redactorul ei, Ştefan Bodnărescu, scoate în locul ei revista „Încercări literare” (1/13 februarie – 1/13 iulie 1892), avându-i colaboratori pe tinerii scriitori români Constantin Berariu şi Gheorghe Toma. #limba romana