Statisticile arată că un număr de 1.963.102 cetăţeni români, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, (în diferite variante: Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela, Ionuţ, Oana etc.). Este cel mai răspândit nume românesc.

În fiecare an, pe 7 ianuarie, a doua zi după Botezul Domnului, Biserica a rânduit să fie prăznuit soborul slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul Domnului, cel care l-a botezat pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos în râul Iordan.

La români, o referire documentară la acest nume se face în Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247

Aceasta vorbeşte de un cneaz pe nume Ioan, conducătorul unei formaţiuni statale din nordul Olteniei.

Anunțuri
Anunțuri

Există şi nenumărate nume de familie care conţin acest nume: Ion,Ionescu Ionaşcu şi alte multe datorate influenţei greceşti: Caragiani, Caragiale, Caraion, Carianopol, Papaiani, Mavroiani etc., sau variante înrâurite de onomastica apuseană :Jana, Gianina, Giani, Gioni, Geanu etc.

Evangheliile scriu că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut cu şase luni înaintea Mântuitorului Iisus Hristos, în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia, mama sa, Elisabeta, fiind o descendentă a seminţiei lui Aaron.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost vestită de îngerul Gavriil, iar menirea sa a fost aceea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, şi a-L face cunoscut.

Evanghelistul Luca notează că Ioan Botezătorul a început să predice: " In al cinsprezecelea an al domniei Cezarului Tiberius, pe când Pontiu Pilat era procurator al Iudeei, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele său tetrarh al ţinutului Trahonitidei, iar Lisianias tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna şi Caiafa."

Mesajul principal pe care el îl transmitea era: " Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor".

Anunțuri

Sfântul evanghelist Luca mai spunea că : " poporul era în aşteptare"(Luca 3,5) şi toţi se întrebau dacă nu cumva Ioan este Mesia, iar Sfântul Ioan spunea că : Eu vă botez spre pocăinţă. Cel ce vine după mine este mai puternic decăt mine. Acesta va boteaza cu Duh Sfânt şi cu foc " (Matei 3,11).

Tot din Evanghelie aflăm că, la un ospăţ în ziua de naştere a lui Irod, acesta a poruncit ca Sfântul Ioan să fie decapitat. În acea vreme, sfântul era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus, după ce acesta îl mustrase pe Irod pentru traiul nelegiuit cu Irodiada, soţia fratelui său. Irodiada a învăţat-o pe fiica ei, Salomeea care dansase pentru oaspeţii lui Irod, cărora le placuse foarte mult, să ceară de la acesta drept răsplată capul Botezătorului.

Tradiţia spune că Sfântul Ion a fost înmormântat în Samaria

Istoricii Rufinus şi Teodoret relatează că mormântul său a fost profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în anul 362, când o parte a moaştelor sale a fost arsă, iar cealaltă parte a fost dusă la Ierusalim, apoi la Alexandria.

Anunțuri

La 27 mai 395 aceste moaşte au fost aşezate în biserica ce îi poartă numele. Capul sfântului a fost de trei ori pierdut şi de trei ori găsit, astăzi acesta aflându-se la Roma.

Tradiţia spune că în ziua de 7 ianuarie nu se bea vin roşu, în amintirea martirajului sfântului. În popor Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor, pe care îi păzeşte de nenorociri. Se mai spune că cine nu e vesel în această zi va fi tot anul trist.

Un obicei vechi este acela de a stropi cu aghiasmă faţa, pentru a fi ferit tot anul de boli.

O divinitate a mitologiei folclorice româneşti este Ion #SântIon, fratele de cruce al lui Crăciun. Ion Sântion s-a substituit târziu figurii Sfântului Ioan Botezătorul, deşi nu are nimic în comun cu acesta.

Sânt Ion marchează încheierea sărbătorilor de iarnă, începute în ziua Sfântului Nicolae.

În sudul ţării, Sfântul Ion este serbat de femei cu mâncare şi băutură fără bărbaţi, fiindcă aceasta ar fi "ziua în care femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul", obicei numit "Iordănitul femeilor".

Să urăm tuturor românilor care poartă slăvitul nume al Sfântului Ioan Botezătorul sănătate, bucurii şi numai bine,

La mulţi ani Ioane, La mulţi ani Ioana ! #Ortodoxie, #Credinta