La 29 decembrie 1917 (st. v.), Sfatul Ţării a desemnat două delegaţii oficiale, dintre care prima era împuternicită să reprezinte interesele republicii la tratativele de pace de la Brest-Litovsk, iar cealaltă urma să se deplaseze la Kiev, pentru a încheia un tratat de asistenţă politică, economică şi militară cu Ucraina.

Între timp, bolşevicii au reuşit treptat să acapareze funcţiile de conducere în mai multe soviete locale. La Chişinău, pe lângă existenţa unui soviet bolşevizat, situaţia s-a agravat de pe urma acţiunilor Secţiei de front a Rumcerod-ului. Abandonând misiunea asigurării retragerii unităţilor militare ruseşti demobilizate de pe Frontul român, acest organism, în colaborare cu sovietele, a pregătit o rebeliune în vederea răsturnării puterii Sfatului Ţării şi a Consiliului Directorilor Generali.

Anunțuri
Anunțuri

Bolşevicii contau atât pe sprijinul populaţiei (pe care comuniştii o păcăleau cu promisiuni privind împărţirea pământului şi instaurarea libertăţilor democratice), cât şi pe forţa militară a trupelor ruseşti din Basarabia şi a soldaţilor care se retrăgeau de pe front. Aceştia din urmă au incendiat şi prădat numeroase localităţi dintre Prut şi Nistru. „S-au prăpădit sute de mii de puduri de pâine pregătită pentru oaste şi locuitori. Averea întreagă a norodului se pradă şi se risipeşte”, se arăta în Apelul comisarilor naţionali militari de pe frontul român. La 1/14 ianuarie 1918, Comitetul executiv moldovenesc al sovietului deputaţilor soldaţi, marinari şi ofiţeri din peninsula Crimeii era informat de la Chişinău: „Situaţia Republicii noastre este foarte grea. Armata rusă sedentară şi acea care trece provoacă o teribilă anarhie.

Anunțuri

Tot timpul delegaţii ţărăneşti vin cu cereri de ajutor. Ultimele ştiri: judeţul Cahul s-a adresat direct Cartierului (generalului Şcerbaciov – n. n.) cerând armată fie şi română. Chilia devastată … În judeţe se distrug depozitele de cereale. Calea ferată părăsită de paza rusă”. Şi exemplele pot continua …

La 3/16 ianuarie 1918, fracţiunea socialistă, care urmărea discreditarea curentului naţional din Sfatul Ţării şi modificarea raportului de forţe în cadrul forului legislativ basarabean în favoarea sa, a anunţat retragerea din componenţa instituţiei reprezentative a ţinutului. Reprezentanţii formaţiunilor de stânga promovau ideea potrivit căreia în Basarabia „vor veni românii ca să le ia pământul obţinut în timpul revoluţiei, libertăţile cucerite după un veac de strădanii”. Totodată, guvernul sovietic a adresat, în aceeaşi zi, o notă ultimativă guvernului român, care luase măsuri drastice împotriva trupelor bolşevizate de pe teritoriul Vechiului Regat. Acest gest politic a fost interpretat de exponenţii regimului din Chişinău ca declaraţie de război împotriva statului român.

Anunțuri

Elementele unioniste din Basarabia au nimerit într-o situaţie dificilă. Trupele ruse şi ucrainene bolşevizate controlau deja, de la 1/14 ianuarie, o parte însemnată a capitalei. G. Lucasievici, consulul general al României la Odesa, raporta ulterior autorităţilor române că încă din 4/17 ianuarie 1918 maximaliştii (bolşevicii) din Chişinău au ocupat gara oraşului şi comandamentul garnizoanei. Din iniţiativa guvernului de la Petrograd, aici a fost înfiinţat un cartier militar. În jurul acestui organism s-au adunat unele unităţi ruse demoralizate, puse pe jafuri şi asasinate. Acţiunile acestora erau îndreptate împotriva populaţiei autohtone, cât şi contra unităţilor româneşti trimise în sprijinul Republicii Democratice Moldoveneşti. #Rusia