Pe de altă parte s-au găsit în vara şi toamna anului 1848 şi destui falsificatori ai trecutului istoric al Bucovinei. De pildă, preotul greco-catolic din Siret, Ignatz Buczacki, a alcătuit un memoriu cu o introducere istorică, în care “dovedea” că până la constituirea Statului feudal moldovenesc teritoriul bucovinean făcuse parte din Rusia Galiţiană, că descălecătorii din Maramureş au găsit în acest teritoriu ţărani ruteni, că pe tronul Moldovei s-au aflat şi principi ucraineni (Iurg Koriatovici, Simeon şi Ieremia Movilă), că “Petiţia Ţării” nu propaga decât “minciuni moldoveneşti”. Ideea era că legăturile Bucovinei cu Galiţia erau “străvechi”, că Bucovina nu putea fi dezlipită de Galiţia, din motivul că era locuită în cea mai mare parte de ruteni, că memoriul trimis la Viena de către românii bucovineni nu trebuia băgat în seamă.

Anunțuri
Anunțuri

La aberaţiile din memoriul lui Buczacki deputaţii bucovineni n-au reacţionat în nici un fel, căci nu aveau nici pregătire istorică şi nici politică. Şi iarăşi neadevărurile din memoriile rutenilor au trebuit să le spulbere Hurmuzăcheştii. În februarie 1849 Eudoxiu Hurmuzachi a publicat “Promemoria zur Landespetition”, oprindu-se detaliat asupra trecutului Moldovei şi al Bucovinei. Însă nici această muncă atât de necesară, desfăşurată de Eudoxiu Hurmuzachi, nu era de ajuns. Mai trebuia câştigat şi publicul străin din Bucovina, mai trebuia dezvoltată o propagandă intensă, “pentru a infiltra în cugetele celora ce aveau să dispună asupra soartei Bucovinei acele convingeri care erau necesare pentru a face ca chestiunea Bucovinei să fie rezolvată în înţeles românesc. Înfiinţarea unui ziar era numaidecât de lipsă”

Ideea înfiinţării unui ziar politic a fost mult discutată în rândurile intelectualilor bucovineni, însă ea n-a fost abordată nicăieri cu atâta însufleţire şi seriozitate ca în casa Hurmuzăcheştilor.

Anunțuri

Chiar şi partea materială legată de scoaterea ziarului a căzut în sarcina acestei familii de cărturari. După îndelungate dezbateri, Gheorghe Hurmuzachi şi-a dat consimţământul să conducă ziarul şi, în scopul editării lui, a încheiat un acord cu tipografia lui Eckardt, singura pe atunci în Cernăuţi.

S-a ajuns la înţelegerea ca ziarul să se numească “Bucovina” şi ca el să fie scris în limbile română şi germană, “tocmai ca autorităţile habsburgice să cunoască care sunt doleanţele românilor din Bucovina”. Această “gazetă românească pentru politică, religie şi literatură (Romanishe Zeitung fur Politic, Kirche und Literatur)”, cu o apariţie săptămânală, a apărut la Cernăuţi de la 4 octombrie 1848 până la 20 septembrie 1850. De la 20 ianuarie 1850 a apărut de două ori pe săptămână (uneori cu întreruperi). Până la 7 octombrie 1849 redactor responsabil a fost Gheorghe Hurmuzachi, iar în continuare – Alexandru Hurmuzachi

. #limba romana #ziar romanesc