Odată cu intrarea României în război şi crearea Frontului Român, Basarabia s-a pomenit implicată efectiv în Primul război mondial, constituind spatele acestui front. Pe lângă faptul că reprezenta un loc de dislocare a forţelor militare de rezervă ruseşti, cu toate obligaţiile materiale şi financiare aferente acestei situaţii, provincia a fost obligată să mobilizeze în armata ţaristă aproape 300 mii de bărbaţi. De asemenea, la construcţia fortificaţiilor de apărare au fost mobilizate, în perioada aprilie 1915 – februarie 1916, 125 mii de persoane şi 15 mii de care, iar în primăvara anului 1916 la lucrările de fortificaţie au fost concentrate 100 mii de persoane.

Anunțuri
Anunțuri

În plus, condiţiile grele de muncă, subnutriţia, lipsa asistenţei medicale au condus la izbucnirea unor epidemii, cu efecte dramatice pentru populaţia provinciei.

Una dintre particularităţile dezvoltării economice a Basarabiei în această perioadă a fost con­struc­ţia accelerată de căi ferate, fenomen ce se explica prin necesităţile frontului. În anii 1914-1917 au fost construite 400 de verste de căi ferate noi, 350 de verste de căi paralele şi 200 de verste de căi ferate militare de campanie cu ecartament îngust. În ianuarie 1918 lungimea totală a căilor ferate (cu ecartament larg) a ajuns în Basarabia la 1200 de verste. Pentru lucrările de construcţie au fost aduse cadre şi forţă de muncă calificată din afara ţinutului. Muncitorii constructori şi feroviari străini au început să reprezinte cel mai numeros detaşament al proletariatului basarabean.

Anunțuri

Numărul total al reprezentanţilor clasei muncitoare se ridica, în 1917, la peste 80 mii, o mare parte provenind din regiunile industriale ale Rusiei şi Ucrainei, acest lucru explicând marea influenţă de care se vor bucura bolşevicii în #Basarabia şi complexitatea situaţiei în provincie în anii 1917-1918. Societatea Căilor Ferate din Basarabia care, în anii 1916-1917, construia cinci linii strategice avea foarte mulţi muncitori constructori. În vara anului 1917, aceasta dispunea de peste 20 de mii de muncitori.

O altă organizaţie de construcţii feroviare pe te­ri­to­riul ţinutului era Direcţia de construcţii «Iugostroika», ce instala căile ferate Bălţi-Ungheni şi Lipcani-Prut. Colectivul de 16 mii de persoane al acestei organizaţii a construit drumuri militare pentru di­fe­rite fronturi. Căile ferate paralele Bender – Ungheni, Jmerinka – Ocniţa, Larga – Noua Suliţa, precum şi căile ferate de campanie, erau construite de Direcţia Căilor Ferate de Sud-Vest şi de trupele feroviare speciale, al­că­tui­te mai cu seamă din muncitori calificaţi. În septembrie 1917, pe frontul român, se aflau 14 ba­ta­li­oane de feroviari, o campanie feroviară independentă şi un parc feroviar de campanie, ce numărau 25 mii de soldaţi şi 700 de ofiţeri. La lucrările de construcţie era folosită frecvent populaţia locală. #Razboi