Botezul Domnului în apele Iordanului mai poartă denumirile luate din greacă "epifanie" şi "teofanie" având înţelesul de "arătare" sau "descoperire", pentru că în momentul în care Iisus Hristos s-a botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit : "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit" (Matei, 3,17).

Evanghelia spune că Iisus a venit în Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, considerat de creştini înaintemergătorul Său, care a propovăduit venirea acestuia, îndemnându-i pe iudei la pocăinţă. Văzându-l pe Iisus, Ioan ar fi spus: " Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spală păcatul lumii ".

Anunțuri
Anunțuri

Sântul Ioan Gură de Aur spune: "Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când s-a născut, ci când S-a botezat". Cele mai vechi menţiuni ale sărbătorii de Bobotează datează din secolul al II-lea şi le datorăm Sfântului Clement Arhimandritul.

"Constituţiile Apostolice "o menţionează printre primele sărbători creştine, iar în "Testamentum Domini" este amintită ca singura sărbătoare existentă alături de Naşterea şi Învierea Domnului.

La începuturile sale, această sărbătoare coincidea cu cea a Naşterii Domnului, în data de 6 ianuarie, dar începând cu secolul IV, cele două mari sărbători creştine au fost despărţite: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Sărbătoarea în care Mântuitorul s-a descoperit întregii lumi

Vârsta la care Iisus s-a botezat nu a fost întâmplătoare, 30 de ani fiind considerată de evrei vârsta maturităţii.

Anunțuri

Începând cu momentul Botezului, El începe să propovăduiască.

În vechime, cel mai de seamă eveniment legt de această sărbătoare era botezul solmn al catehumenilor ( a celor care doreau să devină creştini) şi care doreau să imite botezul Domnului în râul Iordan.

Tradiţii de Bobotează la români

Boboteaza a fost alături de cea a naşterii Domnului Iisus, una dintre marile sărbători ale românilor. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Române, Botezul Domnului se serba cu un fast deosebit , iar sfinţirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a dregătorilor curţii sale.

În ajun şi în ziua de Bobotează, în toate lăcaşurile ortodoxe se sfinţeşte Aghiasma Mare, pe care creştinii o pot lua înainte de masă în perioada 5-14 ianuarie. Cu Aghiasma Mare se sfinţesc Crucile şi troiţele, Prapurele, veşmintele liturgice, clopotele, icoanele. În ajun de Bobotează Aghiasma mare mai este folosită la sfinţirea caselor şi a credincioşilor acestora.

Obiceiuri populare legate de sfânta sărbătoare a Bobotezei

În vechile credinţe populare, de Bobotează se deschidea cerul şi animalele vorbesc cu oamenii, iar în lupta dusă cu duhurile rele, acestia sunt ajutaţi de lupi, singurii care pot vedea aceste spirite malefice pe care le aleargă şi le sfâşie.

Anunțuri

Pe vremuri, ziua de 5 ianuarie era dedicată farmecelor şi descântecelor. Cenuşa luată din sobă era presărată de gospodari în ogradă, pentru a avea parte de un an rodnic.

Tot în ajun de Bobotează se ţine post negru şi se înalţă la cer rugăciuni.

O străveche tradiţie de Bobotează este aceea prin care bărbaţii se intrec să scoată din apele îngheţate crucea aruncată de preot, existând credinţa că cel care o va scoate va avea parte tor anul de mult noroc.

Peste obiceiurile creştine, de Bobotează s-au perpetuat numeroase practici antice păgâne cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor, pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea de focuri pe câmpsau colinde însoţite de tot felul de strigături şi urături. Toate acestea aveau rolul de a îndepărta relele. #Ortodoxie #Credinta #Biserica