Serghie Leapidevski (21 august 1882 – 12 ianuarie 1891) fusese Arhiepiscop de Kazan. Bun predicator, el a obligat preoţii să se implice în activitatea şcolilor săteşti, aflate sub îndrumarea Bisericii. Adept al formelor populare de educaţie religioasă pentru adulţi, Leapidevski a organizat seri de meditaţie şi conferinţe duhovniceşti pe lângă biserica Sf. Teodor Tiron (Ciuflea) din Chişinău. De numele lui este legată închiderea tipografiei eparhiale, sub pretext că „peste tot în bisericile eparhiei s-au introdus slujbele în limba slavă”. Tentativa călugărilor de la mănăstirea Chiţcani (Noul Neamţ) de a continua tipărirea cărţilor moldoveneşti a suferit eşec din cauza opoziţiei episcopului şi autorităţilor civile.

Anunțuri
Anunțuri

În rest, arhipăstorirea lui Leapidevski la Chişinău a fost destul de ştearsă.

Isakie Polojenski (12 ianuarie 1891 – 21 noiembrie 1892) a venit în Basarabia după ce a ocupat funcţia de Episcop de Tomsk. Sub îndrumarea sa s-au efectuat reparaţii la catedrală şi la paraclisul reşedinţei; s-au pus temeliile unui comitet de conducere şi îndrumare a activităţii de combatere a sectelor. Şi-a încheiat misiunea în urma unui accident vascular.

Neofit Nevodcikov (21 noiembrie 1892 – 26 ianuarie 1898) a ajuns în fruntea eparhiei basarabene după ce a păstorit dieceza Turkestanului. În pofida faptului că arhipăstorirea lui nu s-a remarcat prin fapte deosebite (merită reţinută înfiinţarea şcolii spirituale de clerici la Ismail), Neofit a fost o personalitate remarcabilă. Ducând o viaţă de ascet, el scria versuri şi era preocupat de cunoaşterea trecutului ţinutului şi tradiţiilor locale.

Anunțuri

În timpul arhipăstoririi lui Iacov Peatniţki (26 ianuarie 1898 – 12 august 1904), a fost terminat un nou edificiu al Seminarului teologic, a luat fiinţă Societatea istorico-arheologică bisericească din Basarabia, a fost întemeiată o nouă instituţie caritabilă şi misionară „Frăţia Naşterii lui Hristos”. Sub auspiciile acesteia din urmă au început să apară foi volante şi broşuri în limbile română şi rusă, cu caracter creştin-ortodox. A fost reluată tipărirea cărţilor de cult în limba română. Către începutul secolului al XX-lea, se îmbunătăţise calitatea corpului de clerici basarabeni. Astfel, în 1903, din cei 1008 preoţi ai eparhiei, 3 protoierei ţi 10 preoţi aveau studii academice, 15 protoierei şi 805 preoţi absolviseră seminarul din Chişinău, 74 erau absolvenţi ai unor seminare din România, 9 aveau diplome eliberate de şcoli normale, 92 urmaseră cursuri necomplete de seminar. #Chisinau #Religie