Mişcarea naţională a resimţit un puternic impuls odată cu întoarcerea de la studii a primului grup de tineri basarabeni cărora li se permisese, în anul 1898, înscrierea la câteva universităţi din Imperiul Rus. Românii basarabeni din centrele universitare din Rusia (Dorpat, Sankt-Petersburg, Kiev, Moscova ş. a.) au format, după exemplul reprezentanţilor altor naţionalităţi, aşa numitele «pământenii» (землячества – comunităţi ale copământenilor) care, pe lângă funcţia de ajutor reciproc, au dezvoltat treptat o activitate politico-naţională susţinută. Dintre ideologiile vremii, tinerii basarabeni preferau curentul social-democrat şi marxismul.

În rândul acestor comunităţi s-a remarcat activitatea aceleia din Dorpat, constituită în anul 1899, din care făceau parte Ion Pelivan, Vasile Oatul, Gheorghe Chicu, Alexandru Oatul, Alexandru Grişcov ş.

Anunțuri
Anunțuri

a. Aceştia au stabilit legături cu societăţi din România (din care făceau parte intelectuali şi studenţi originari din #Basarabia), de unde primeau cărţi, reviste şi ziare. Statutul comunităţii stipula, pe lângă altele, promovarea unei largi propagande cu scopul emancipării naţionale a românilor basarabeni. În luna februarie a anului 1902, mulţi dintre membrii «pământeniei» au fost arestaţi, fiind acuzaţi de complot împotriva statului. După cinci luni de detenţie, în lipsa unor probe directe, studenţii au fost eliberaţi, cu excepţia lui Vasile Oatul, Ion Pelivan şi Alexandru Grişcov, care au fost exilaţi. După refacerea organizaţiei, obiectivele social-democratice cedează prim-planul obiectivelor naţional-revoluţionare.

Între timp, în Basarabia s-au produs anumite schimbări în cadrul elitelor naţionale.

Anunțuri

O parte a nobililor basarabeni, după câteva generaţii în slujbe administrative şi militare ruseşti, s-a deznaţionalizat, încadrându-se în structurile politice şi sociale ale Rusiei ţariste. Altă parte, printre care se remarcau Pavel Dicescul, Vladimir de Herţa, Paul Gore, Teodor Suruceanu, Mihail Feodosiu, pleda pentru menţinerea identităţii naţionale şi afirmarea drepturilor politico-culturale ale românilor basarabeni. Organul de presă al acestei grupări moderate va deveni, ulterior, publicaţia «Moldovanul». Reprezentaţii acestei tabere înaintau revendicări de ordin cultural, militând pentru introducerea limbii române în învăţământ, biserică, precum şi pentru acordarea statutului de cvasi-autonomie provinciei în cadrul Imperiului Ţarist. #mișcarea națională