Este cel de al patrulea copil al lui Doxachi Hurmuzachi, se naşte în 1819 şi educaţia, la acea vreme aleasă, o primeşte în casa părintească. Cunoştea, ca şi sora ei Eliza, mai multe limbi străine, însă din pruncie şi-a cultivat în suflet dragostea pentru limba maternă. S-a măritat cu Petrache Petrino, o persoană foarte bogată de origine macedo-română, care avea averi moştenite la Viena şi în Basarabia. Acest Petrache era fiul lui Hristodulo Petrino, venit pentru prima dată în Bucovina după 1800, împreună cu fratele său Apostolo, pentru a cumpăra de la Teodor Musteaţă moşia Văşcăuţi pe Ceremuş. În 1809 aceşti fraţi au devenit cetăţeni austrieci, iar în 1816 au făcut împărţeala averilor.

Anunțuri
Anunțuri

Apostolo a obţinut moşiile din Bucovina, cumpărate în 1808, iar Hristodulo – pe cele din Basarabia. Acesta era căsătorit cu bucovineanca Anastasia Petrovici şi în 1821, când Moldova a fost cuprinsă de răscoala eteriştilor, s-a refugiat în Bucovina.

Împreună cu Petrache Petrino, Eufrosina a trăit mai mulţi ani în Basarabia, pe moşia Rujniţa din judeţul Soroca, însă în perioada 1848-1850 ei s-au aflat la Cernauca, unde au venit în contact cu refugiaţii moldoveni şi ardeleni de acolo. Familia Petrino se mută definitiv, în ianuarie 1859, la Cernauca, devenind după moartea lui Doxachi Hurmuzachi singura proprietară a moşiei. Soţii Petrino se sting din viaţă, unul după altul, în 1891, sunt înmormântaţi în curtea bisericii Sf. Arh. Mihail şi Gavril din Cernauca, dar moşia pe care au stăpânit-o ani îndelungaţi a fost vândută unor persoane străine, venite din Galiţia, noii proprietari favorizând rutenizarea fostului cuib de moldovenie al Hurmuzăcheştilor.

Anunțuri

#Eufrosina Hurmuzachi era o femeie cultă, iubitoare de muzică şi înclinată spre ideile pumnuliste. Figura „cu cap şi ochi de Minervă de la Rujniţa”, cum a calificat-o George Bariţiu, cel găzduit după evenimentele revoluţionare din Transilvania anului 1848 în conacul Hurmuzăcheştilor, era o femeie cu o cătătură misterioasă, dar de o bunătate proverbială. Ea a purtat o vie corespondenţă cu fruntaşii revoluţiei de la 1848-1849, a iniţiat şi a participat la multe acţiuni filantropice. Pentru deosebita-i contribuţie adusă acţiunii de sprijinire a Războiului de independenţă din anii 1877-1878 cu importante sume băneşti, scame şi bandaje, colectate de la populaţia din Bucovina, a fost decorată, din partea României, cu medalia „Crucea Regina Elisabeta”.

Din căsnicia Eufrosinei (Frosei) Hurmuzachi cu Petrache Petrino au rezultat cinci copii cu o viaţă mai îndelungată. Pulheria, fiica lor cea mare, a fost căsătorită cu baronul Victor Stârcea. O altă fiică, Ileana, a devenit soţia medicului Vasile Volan.

Anunțuri

Nu cunoaştem ocupaţiile lui Alexandru Petrino şi numele altui descendent al acestei bogate şi influente familii boiereşti. În schimb, un fiu, Dimitrie, este, după 1860, cel mai de frunte poet al Bucovinei.

Dimitrie Petrino „activitatea sa literară”, destul de prodigioasă, o conjugă cu cea de membru activ al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Primele şi cele mai frumoase poezii aşezate pe temelii folclorice, dar în care se resimte şi influenţa alecsandrină, le publică în 1865 în „Foaia Societăţii...”