#Alecu Hurmuzachi a acţionat nu numai în direcţia promovării limbii ţi literaturii române în Bucovina. Cultivarea spiritului naţional el a văzut-o şi în crearea de biblioteci publice. De aceea a sprijinit cu însufleţire, prin donaţie de carte românească, Biblioteca Bucovinei, înfiinţată în 1851 şi Biblioteca studenţilor gimnaziali din Cernăuţi, înjghebată în 1856 la iniţiativa studentului I. Gh. Sbiera.

În anul 1861 exista în capitala Bucovinei un casino frecventat de bărbaţi din toate stările sociale, indiferent de naţionalitate. Aceştia, printre care şi mulţi români, se adunau acolo în fiecare seară, conversau, citeau ziare, jucau biliard, cărţi etc.

Anunțuri
Anunțuri

Românii, înscrişi la acel casino, vorbeau nemţeşte, făcând cauză comună cu străinii. Ca să nu se admită în continuare slăbirea sentimentului naţional la reprezentanţii elitei româneşti din Cernăuţi, Ion Gh. Sbiera a elaborat un proiect de statut pentru înfiinţarea „Reuniunii româneşti de leptură”. Apoi au fost contactaţi Orest Reney, Leon Popescu, Nicolai Vasilco şi Leon Ciupercovici, care împreună au pus bazele viitoarei reuniuni. „După ce ne-am asigurat de un număr ajungătoriu de membri, am căutat să interesăm pentru această primă soţietate culturală în Bucovina pre ingeniosul Alexandru Hurmuzachi ca, în numele nostru să inaugureze această reuniune într-a 19 April/1 mai 1862. În admirabilul său „Cuvânt de deschidere”, tipărit în Cernăuţi în 1862, acest talentos bărbat a difenit tendinţa acestei Societăţi astfeliu: „Reuniunea, pe care o inaugurăm astăzi, este cea mai vie, cea mai fericitoare şi binecuvântată mărturie, că am sâmţât adânc această trebuinţă, că ne-am pătruns de necesitatea de a ne deştepta din amorţârea în care am zăcut un timp prea îndelungat, şi a începe o viaţă nouă, mai că aş zice o viaţă vie, adecă nu lângedă, vegetătoare, pasivă şi deşartă ca pân acum, ci deşteaptă, cugetătoare, încordată spre un scop măreţ şi serios, activă; cu un cuvânt: o viaţă morală şi de cultură”.

Anunțuri

Ca Reuniunea să câştige mai mulţi membri, să realizeze scopurile statutare, s-a insistat ca la conducerea ei să fie atraşi bărbaţi din toate stările sociale, cu interes pentru cultura naţională şi cunoscători ai istoriei neamului. Din primul comitet au făcut parte: Mihai Zotta, preşedinte, Alexandru Hurmuzachi, vicepreşedinte, Ion Calinciuc, Aron Pumnul, Alexandru Costin, Leon Ciupercovici. „Îndată după constituirea sa sub vicepreşedinţia energicului şi însufleţitorului A. Hurmuzachi, comitetul a publicat o „Înştiinţare despre deschiderea Reuniunii române de leptură în Cernăuţ”, Cernăuţ 1862, împărţând-o în toată ţara prin bărbaţi de încredere, şi apoi îşi propuse ca să urmărească cu deosebită atenţiune, toate mişcările din viaţa publică a bucovinenilor”.

Activitatea naţional-culturală, pe care avea s-o desfăşoare în continuare Alexandru Hurmuzachi avea să fie strâns legată de activitatea Reuniunii, care în ianuarie 1865 a fost transformată în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”.

Anunțuri

La adunarea generală din 11/23 ianuarie 1865, el avea să declare cu mândrie: „Societatea noastră s-a născut în puterea ideii de conştiinţă şi demnitate naţională”. La adunarea generală din ianuarie 1867 Alecu Hurmuzachi a făcut propunerea ca comitetul Societăţii „să cugete asupra modalităţilor înfiinţării unei catedre pentru istoria naţională aice în ţară”. Propunerea lui Alecu Hurmuzachi a fost finalizată mai târziu, prin crearea, în 1912, la Universitaea din Cernăuţi a catedrei de istorie sud-est europeană, condusă de Ion Nistor.